RESPIRAȚI! Inspiră pe nas, expiră pe gură! Dacă poți, expiră cu o secundă sau două mai mult decât ai inspirat. Respiri oricum, de 23.000 de ori pe zi și de circa 670 milioane de ori pe toată durata vieții. Dar ce nu știai este că nu poți fi cu adevărat sănătos decât dacă respiri corect. Te pune asta pe gânduri?
Modul în care respirăm ne afectează la nivel celular. Cercetările arată că schimbarea modului în care respirăm poate influența greutatea, performanța atletică, alergiile, astmul, sforăitul, starea de spirit, stresul, concentrarea și multe altele. Modul în care respiri și calitatea inspirației … influențează totul.
Felul în care respirăm ne permite să controlăm în mod conștient sistemul nervos, răspunsul imun și să ne îmbunătățim sănătatea. Schimbarea tiparului respirației ne ajută să ne prelungim viața.
Citind cartea ”Respirația”, am simțit că am informația care îmi poate salva realmente viața, dacă merg la medic (o consultație la flebotomist, rinolog, pneumolog) să văd ce probleme pornesc sau pot fi rezolvate cu o respirație corectă și dacă fac câteva exerciții utile. Cel puțin asta scrie James Nestor în cartea ”RESPIRAȚIA – Noua știință a unei arte pierdute”, apărută în 2021 la editura Lifestyle Publishing, parte a grupului Editorial Trei.
Volumul ia în considerare atât practicile antice, cât și cercetările în curs de desfășurare, oferind în același timp soluții tangibile care ar putea ajuta la îmbunătățirea vieții în ziua de astăzi. Sunt din știință (în domeniile pneumologiei, psihologiei, biochimiei și fiziologiei umane) – care îți deschid ochii, povești fascinante și pași/exerciții pe care îi poți face pentru a respira mai ușor în timp ce trăiești o viață mai bună.
Arta respirației – explică modul în care miliardele de molecule pe care le introducem în organism cu fiecare inspirație ne clădesc structura osoasă, musculatura, sângele, creierul și organele și felul în care aceste particule microscopice îți pot influența sănătatea și fericirea mâine, săptămâna viitoare, luna viitoare, anul viitor și decenii de acum încolo. Autorul o numește ”artă pierdută”.
Și dacă tot vorbim de longevitate, se pare că s-a descoperit că cel mai important indicator al duratei de viață nu este profilul genetic, alimentația sau activitatea fizică, ci capacitatea pulmonară. Capacitate care poate fi crescută prin exerciții de respirație, despre care am scris aici. ”Cheia respirației, a dezvoltării capacității pulmonare și a longevității se află la celălalt capăt al procesului respirator. Ea stă în puterea transformatoare a unei expirații complete”.
Cât de grav este să nu respirăm corect
Am aflat de impactul respirației necorespunzătoare și m-am îngrozit. Nu știam că deficitul de atenție și hiperactivitatea (ADHD) … ar putea fi ameliorate sau vindecate schimbând pur și simplu modul în care inspirăm și expirăm aerul. Sau că respirația orală contribuie la apariția unor afecțiuni paradontale și a halenei, și este cauza principală a formării cariilor, fiind chiar mai dăunătoare decât consumul de zahăr, o alimentație necorespunzătoare sau igiena precară, conform Dr. Mark Burhenne care studiază de câteva decenii legătura dintre respirația orală și tulburările de somn și a publicat o carte pe acest subiect.
Respirația pe gură este în același timp și cauza și declanșatorul sforăitului și apneei nocturne. Când se manifestă alergiile sezoniere, apar apneea și dificultățile de respirație. Ni se înfundă nasul, respirăm pe gură și căile respiratorii intră în colaps.
Respirația e cauza atâtor modificări la care nu ne-am fi gândit prea mult.
”În zonele cu climă rece, nasul omului a devenit mai îngust și mai lung, pentru a putea încălzi mai eficient aerul dinainte de a intra în plămâni; pielea a devenit mai albă pentru a absorbi mai eficient lumina soarelui necesară metabolizării vitaminei D. În regiunile calde, nasul a crescut în volum și s-a aplatizat, devenind astfel mai eficient în inhalarea aerului cald și umed; pielea a devenit mai închisă la culoare, pentru a se proteja de soare. Pe parcurs, laringele a coborât mai adânc în gât, adaptându-se unei noi abilități: comunicarea vocală”.
Respirația orală forțată schimbă forma căilor respiratorii. ”Dormitul cu gura deschisă exacerbează aceste probleme. Ori de câte ori punem capul pe pernă, limba și țesuturile moi din gât coboară sub forța gravitațională, obstrucționând și mai mult căile respiratorii, care, după un timp, se obișnuiesc în această poziție; sforăitul și apneea devin o normalitate.”
E mai sănătos să dormi cu gura închisă. Celor care dorm cu gura deschisă, din cauza respirației, li se usucă gura și simt nevoia să bea apă noaptea.
Insomnia cronică, mult timp considerată o problemă psihologică, este deseori provocată de respirație.
Un studiu japonez citat în carte a indicat faptul că respirația orală produce o perturbare a fluxului de oxigen în cortextul prefrontal, zona creierului asociată afecțiunii ADHD. Respirația pe gură subminează procesul de gândire.
”Masa osoasă, ca și volumul pulmonar pierde densitate abia după vârsta de 30 de ani. Femeile au pierderi mai mari decât bărbații, mai ales după menopauză. Când va atinge vârsta de 60 de ani, o femeie va fi pierdut peste 30% din masa osoasă. Dacă va trăi până la 80 de ani, va avea aceeași cantitate de masă osoasă ca la 15 ani. O alimentație sănătoasă și activitatea fizică sunt utile în prevenirea deteriorării, dar nimic nu o poate opri”.
Impactul felului de a respira se observă și în fizionomiile noastre. Pielea lăsată, cearcănele, ochii adânciți în orbite și obrajii ofiliți sunt efectele distrugerii oaselor, carnea nemaiavând de ce să se prindă. Pe măsură ce oasele craniului se degradează, țesuturile moi din partea interioară a gâtului nu mai au de ce să se prindă, așa că se lasă și ele, provocând obstrucția căilor respiratorii. ”Această pierdere a masei osoase explică într-o oarecare măsură de ce sforăitul și apneea se agravează pe măsură ce îmbătrânim”. Una din soluțiile recomandate în carte este … mestecatul. Cu cât ronțăim mai mult, cu atât stimulăm producția de celule stem, sporim densitatea și dezvoltarea oaselor, arătăm mai tineri și respirăm mai bine.
La fiecare pierdere de cinci kilograme de grăsime, patru dintre ele se pierd prin respirație, în mare parte sub formă de dioxid de carbon amestecat cu o cantitate mică de vapori. Restul se pierde prin transpirație sau urină. ”Un fapt asupra căruia majoritatea medicilor, nutriționiștilor sau a altor specialiști din domeniul medical s-au înșelat periodic. Plămânii sunt sistemul de reglare a greutății corpului Ceea ce își dorește cu adevărat organismul, ceea ce are nevoie pentru a funcționa corect, nu sunt respirații mai rapide sau mai profunde. Nici mai mult aer. Ci mai mult dioxid de carbon”.
Forma corpului depinde de respirație (chi), iar respirația depinde de formă, spune un proverb chinezesc vechi de 1300 de ani. Când respirația este perfectă, forma este (și ea), perfectă.
Google a lansat o aplicație care se activează automat atunci când cauți cuvintele ”breathing exercise”. Aplicația antrenează utilizatorul să inspire și să expire la intervale de 5,5 secunde.
Mai multe informații despre respirație puteți citi pe https://respirainsiguranta.ro/, un site pe care l-am descoperit după ce am citit cartea.
Alte resurse care mi s-au părut interesante:
Despre Exercițiile de respirație recomandate în carte, am scris aici.
Health is the new wealth!
AMOR FATI, Oana
Foto deschidere: Unsplash
