Trăim cu convingerea fermă că vederea (ochii) se degradează oricum cu vârsta și că nu există metode reale de prevenție. Adevărul? Multe afecțiuni oftalmologice pot fi depistate devreme și tratate eficient. Dar, îngrjirea ochilor trebuie să devină parte din stilul de viață. Am solicitat și primit câteva sfaturi despre cum se face prevenția în mod real de la dr. Teodor Holhoș, medic oftalmolog și fondatorul rețelei Clinicile Dr. Holhoș (cea mai mare rețea privată de clinici de oftalmologie din România).
Cititul în condiții de lumină slabă, statul prea aproape de televizor, purtarea ochelarilor cu prescripție medicală nepotriviți și încrucișarea ochilor – lucruri pe care mama te-a avertizat că îți vor ruina vederea – sunt, de fapt, în general, inofensive. Însă o convingere falsă cu adevărat periculoasă este că nu poți face nimic pentru a preveni pierderea vederii.
De ce este importantă îngrijirea ochilor încă din copilărie
„Din păcate, oamenii ajung de obicei la oftalmolog doar când au o problemă, nu vin preventiv. Foarte puțini pacienți se prezintă pentru control, chiar dacă nu au simptome. În general, vin când deja îi doare ceva sau au văzut că nu mai văd bine. Dar un consult oftalmologic făcut la timp poate preveni afecțiuni grave”, spune Dr. Teodor Holhoș, medic primar oftalmolog și chirurg cu experiență în mii de intervenții.
Consultul oftalmologic ar trebui făcut regulat, mai ales începând cu vârsta de 40 de ani, când multe afecțiuni pot apărea fără simptome evidente. Este momentul când încep să se instaleze probleme precum presbiopia (dificultăți la citit de aproape) sau riscurile de glaucom cresc.
„Chiar dacă nu există simptome, anumite afecțiuni, cum ar fi glaucomul, pot evolua silențios și pot duce la pierderea vederii. Printr-un consult oftalmologic complet – care include măsurarea tensiunii intraoculare, evaluarea fundului de ochi și alte teste – putem depista aceste boli din timp și putem interveni eficient”, spune acesta.
Deși există numeroase boli care pot afecta vederea, trei afecțiuni sunt responsabile pentru cele mai multe cazuri de pierdere a vederii la adulți: glaucomul, cataracta (sau probleme conexe ale cristalinului) și degenerescența maculară.
Glaucomul este un grup de boli care provoacă leziuni ale nervului optic. Cea mai frecventă este glaucomul primar cu unghi deschis, în care canalele de drenaj ale ochiului sunt parțial blocate. „Glaucomul cu unghi deschis, adică forma cronică a bolii, cu evoluție lentă, nu dă simptome decât în stadiile avansate, când deja boala a afectat deja nervul optic”, explică dr. Holhoș. Dacă este depistată suficient de devreme, poate fi tratată cu succes cu medicamente sau intervenții chirurgicale. Un test pentru presiunea din interiorul ochiului, sau presiunea intraoculară, este o modalitate de a depista boala, dar persoanele cu presiune normală pot totuși avea glaucom. O examinare a nervului optic este singura modalitate sigură de a afla.
„Glaucomul înseamnă o presiune crescută a lichidului intraocular, din cauza căreia în timp nervul optic este afectat ireversibil. Dacă nu tratăm la timp glaucomul, adică nu oprim sau încetinim progresia bolii, pacientul poate să își piardă definitiv vederea. Și pacientul poate să nu își dea seama ce se întâmplă, pentru că în glaucom se pierde mai întâi vederea periferică, la marginea câmpului vizual, sau poate să ignore semnalul de alarmă, să creadă că e ceva normal, care vine cu vârsta. Și atunci ne trezim că ajunge la medic cu un glaucom avansat, cu pierdere parțială, dar ireversibilă a vederii.”
Glaucomul cu unghi închis este mult mai puțin frecvent. Acesta se întâmplă atunci când canalele de drenaj se blochează complet, iar simptomele pot fi de genul vedere încețoșată, dureri de cap, dureri oculare și greață. Tratamentul obișnuit este intervenția chirurgicală.
Ce afecțiuni oftalmologice pot fi prevenite prin controale regulate
Până la vârsta de 40 de ani, oamenii încep să dezvolte prezbiopie, o afecțiune naturală a îmbătrânirii, în care cristalinul ochiului se rigidizează, astfel încât nu își mai poate schimba forma suficient pentru a oferi focalizarea corectă; remediul obișnuit este cumpărarea de ochelari de citit.
Cataracta legată de vârstă poate apărea încă de la vârsta de 40 de ani, dar cel mai adesea după vârsta de 60 de ani o astfel de opacifiere a cristalinului începe să afecteze vederea. Tratamentul constă în îndepărtarea cristalinului opacifiat și înlocuirea acestuia cu un cristalin permanent din plastic. Odată cu dezvoltarea unor cristaline artificiale permanente eficiente, persoanele cu ochi altfel sănătoși ar trebui să își îndepărteze cataracta imediat ce devine deranjantă.
După vârsta de 50 de ani, se recomandă un examen ocular la fiecare doi ani pentru a căuta, printre altele, semne de degenerescență maculară legată de vârstă, o cauză principală de orbire la persoanele în vârstă. Această boală este cauzată de întărirea arterelor din maculă, țesutul sensibil la lumină din centrul retinei. Nu provoacă durere, dar pe măsură ce celulele din maculă mor, vederea în partea centrală a ochiului se poate deteriora rapid, dar de obicei se întâmplă atât de lent încât oamenii observă puține schimbări. Pentru că este un termen mai rar întâlnit, o explicație suplimentară și simplă pentru degenerescența maculară este că e o afecțiune care afectează macula, o zonă mică din centrul retinei responsabilă cu vederea clară, detaliată – cea de care avem nevoie când citim, scriem, recunoaștem fețe sau conducem. Când macula se deteriorează, apar pete în centrul câmpului vizual sau imaginea devine neclară.
Vitaminele C și E și acizii grași omega-3 pot reduce riscul de cataractă și pot preveni agravarea degenerescenței maculare, iar exercițiile aerobice pot reduce presiunea din interiorul ochiului. Fumatul și expunerea excesivă la soare cresc riscul atât de cataractă, cât și de degenerescență maculară.
Legătura dintre bolile metabolice și sănătatea ochilor
Un alt aspect esențial al prevenției ține de stilul de viață: alimentația (morcovii au niveluri ridicate de beta-caroten, care poate fi transformat în vitamina A, necesară pentru o vedere nocturnă bună), mișcarea și controlul bolilor cronice. Diabetul, colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială sunt boli metabolice care au un impact direct asupra vederii. „Există o legătură strânsă între sănătatea metabolică și sănătatea ochilor. Diabetul, de exemplu, poate duce la retinopatie diabetică, o afecțiune severă care, netratată, duce la orbire. La fel, colesterolul ridicat poate afecta vasele mici de sânge de la nivelul retinei”, explică medicul.
Sănătatea ochilor, a inimii și a vaselor de sânge depinde de nivelul de grăsimi și glucoză din sânge. Diabetul, hipertensiunea arterială și dislipidemia (valori anormale ale nivelurilor de grăsimi din sânge, precum colesterolul și trigliceridele) se corelează strâns cu afecțiuni oculare cum sunt dezlipirea de retină, glaucomul, retinopatia diabetică, degenerescența maculară sau edem macular.
„Toate acestea sunt afecțiuni oftalmologice serioase, care nu sunt ușor de tratat”, spune dr. Teodor Holhoș. „Pe de altă parte, starea de sănătate a retinei este un marker pentru bolile cardiovasculare și diabet. Noi facem retinografii, adică o examinare a retinei, la care putem vedea dacă există microangioame, care sunt primele semne că vasele de sânge din retină sunt afectate, și atunci trimitem pacientul la cardiolog, pentru că trebuie controlate foarte atent glicemia și tensiunea arterială. Subliniez: atunci când pacientul are o afecțiune sistemică ca diabetul sau hipertensiunea, este absolut, absolut obligatoriu consultul oftalmologic, pentru că riscul să fie afectate retina sau nervul optic, din cauza unui glaucom nediagnosticat la timp, este foarte mare. Mai ales că un control oftalmologic făcut la timp poate să prindă boala cardiacă în faze incipiente, pentru că vasele de sânge din retină sunt foarte sensibile și ele sunt practic ca un marker pentru sănătatea generală a sistemului cardiovascular.” El avertizează și asupra creșterii numărului de tineri diagnosticați cu boli metabolice, în special diabet de tip 2, ca urmare a sedentarismului și a alimentației dezechilibrate.
„Este important să ne controlăm greutatea, să avem o alimentație sănătoasă și să facem mișcare constant” susține dr. Holhoș.
După cum știm, stilul de viață se poate schimba. „Multe dintre bolile metabolice, cu impact asupra sănătății ochilor, le facem din vina noastră. Eu, de exemplu, am descoperit acum doi ani că aveam un nivel al colesterolului mai mult decât dublu decât cel normal. Mi s-a recomandat să iau statine pe viață, vreo două săptămâni am și luat – până când am decis că totuși stă în puterea mea să fac niște schimbări. Primul lucru pe care l-am schimbat a fost dieta – cu multe proteine din surse sănătoase, fibre și mult mai puține dulciuri. Apoi, am început să fac sport în mod serios, cu program de antrenament. După 7 luni am participat la primul Half Ironman, iar în acest an am reușit să termin cursa de Full Ironman (3,8 km înot, 180 km bicicletă, 42 km alergare) de la Barcelona”.
Nu e nevoie să fim sportivi de performanță, dar un minim de mișcare săptămânală face o diferență reală. De exemplu, alergatul e un sport ieftin, accesibil și foarte eficient”, mai spune acesta (despre schimbarea stilului de viață al dr. Holhoș, am publicat un interviu aici). Medicul povestește cum, datorită profesiei – stătea mult pe scaun la operații, nu făcea cei 10.000 de pași minim necesari pentru un stil de viață sănătos. “Am început să caut cea mai bună soluție,să văd ce fel de mișcare trebuia să fac. Ca să scădem colesterolul, mișcarea trebuie să ducă pulsul undeva în zona în care organismul arde grăsimile, nu consumă din masa musculară, deci undeva la 120-130 de bătăi pe minut. Adică trebuie să facem o alergare ușoară, mers ușor pe bicicletă, la un ritm nu foarte intens.”
Dieta adecvată este la rândul său foarte importantă. „Pentru sănătatea ochilor, este bine să mâncăm fructe de pădure, legume cu frunze verzi, care conțin antioxidanți și pot să reducă riscul de degenerescență maculară”, spune dr. Teodor Holhoș. „Se recomandă consumul de pește gras (somon, macrou), bogat în acizi Omega-3, care aduc beneficii pentru retină, și vitamina A, de exemplu din morcovi sau dovleac, care este esențială pentru sănătatea retinei, mai ales la copii.”
Dacă ai diabet sau hipertensiune arterială, un simplu control oftalmologic le poate diagnostica imediat. Mulți dintre cei care ajung la un control de rutină pentru ochelari și de la oftalmolog ajung la cardiolog sau la medicul diabetolog.
Boli sistemice cum sunt afecțiunile cardiovasculare și diabetul afectează nu doar vasele de sânge mari, ci și pe cele microscopice, fără de care retina nu poate funcționa. Hipertensiunea arterială poate afecta retina, deoarece duce la modificări ale vaselor de sânge care o irigă, precum îngroșarea pereților, îngustarea și fragilizarea vaselor, ceea ce poate duce la hemoragii sau scurgeri de lichid la retină.
De asemenea, hipertensiunea este un factor major de risc pentru glaucom (o afecțiune gravă și progresivă care constă în creșterea necontrolată a tensiunii intraoculare, afectând ireversibil nervul optic) și poate duce inclusiv la edem papilar (umflarea nervului optic) și pierderea bruscă a vederii.
Ce trebuie să facem pentru a ne menține sănătatea ochilor
În copilărie și adolescență
Screening-ul vizual la vârste mici este obligatoriu, potrivit dr. Holhoș. „Avem în clinici aparate care pot identifica problemele – miopie, hipermetropie, astigmatism, strabism sau ambliopie (așa-numitul „ochi leneș”) – la pacienți copii cu vârsta de la șase luni. Până la vârsta de trei ani este obligatoriu un consult, ca să putem corecta din vreme defectul de vedere și să prescriem ochelari, de exemplu, dacă descoperim o miopie sau o ambliopie. În ambliopie un ochi vede mai slab, iar celălalt ochi compensează deficitul. Aparent, copilul vede perfect, îți vede la distanță obiectele, îți vede de aproape, dar tu, ca părinte, nu poți să-ți dai seama că acolo e o problemă. De asta e bine să mergi la doctor, să faci un consult pentru fiecare ochi. Altfel, ambliopia e o problemă care se poate corecta doar până la vârsta de 7-10 ani, după care pacientul nu mai poate recupera din vedere decât foarte puțin sau foarte încet. Cu cât începem mai repede, cu atât e mai bine; la 5 ani începe deja să fie târziu pentru tratament.”
Recomandări:
Primul consult oftalmologic: la intrarea în colectivitate (grădiniţă) sau mai devreme, în special dacă există factori de risc (naștere prematură sau istoric familial de afecțiuni oftalmologice)
Sunt interzise ecranele digitale în copilăria mică, până la vârsta de 3 ani.
Acces strict limitat la ecrane pentru preșcolari și școlari, deoarece pot declanșa sau agrava miopia.
Pentru copiii cu miopie se recomandă control anual, din cauza riscurilor pe termen lung pentru ochi cum sunt dezlipirea de retină sau glaucomul.
Sunt încurajate activitățile în aer liber, care sunt benefice pentru dezvoltarea ochilor.
Alimentație: bogată în alimente cu antioxidanți și vitamina A, precum fructele de pădure, legumele cu frunze verzi, morcovii, dovleacul sau cartofii dulci.
Încurajarea pauzelor vizuale – de exemplu, la lectură prelungită.
Semne de alarmă pentru părinți: copilul își încrucișează ochii, vede dublu, are sensibilitate excesivă la lumină, ține de obicei capul într-o poziţie anormală, se plânge de vedere încețoșată.
La vârsta adultă (18-40 de ani)
Consult anual sau o dată la doi ani, dacă nu apar probleme de vedere sau nu există factori de risc – cum ar fi istoric familial de afecțiuni oculare, comorbidități (boli sistemice) sau lucru în medii toxice.
Stil de viaţă sănătos: exerciții fizice regulate, dietă echilibrată, fără fumat sau exces de alcool
Dietă echilibrată, cu control periodic al glicemiei, lipidemiei și tensiunii arteriale.
Se recomandă exercițiu fizic regulat.
Semne de alarmă: apariția de flocoane (puncte luminoase), flash-uri, reducerea bruscă a câmpului vizual, durere oculară foarte intensă sau vedere brusc încețoșată – acestea pot semnala dezlipire de retină, glaucom cu unghi închis acut sau alte urgențe oftalmologice.
Vârsta a doua (40-60 de ani)
Control oftalmologic complet, cu examinarea fundului de ochi și a tensiunii intraoculare.
Controlul se face anual sau mai frecvent, mai ales dacă există factori de risc:
- Miopie severă
- Fumat
- Lucru în medii toxice
- Istoric familial de glaucom sau degenerescență maculară
- Hipertensiune arterială sau dislipidemie
Obligatoriu, controlul tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei, cu păstrarea valorilor în limitele recomandate
Vârsta a treia (peste 60 de ani)
Este vârsta la care crește puternic incidența afecțiunilor oftalmologice serioase, precum cataracta (care apare foarte frecvent), glaucomul sau degenerescența maculară.
- Obligatoriu, consult oftalmologic anual, chiar dacă nu există simptome
- Menținerea subn control a glicemiei, a tensiunii arteriale și a colesterolului
- Alimentație: pește gras, legume cu frunze verzi, fructe bogate în antioxidanți
- Se recomandă activitate vizuală (cum ar fi cititul, ieșirile în natură etc.). Menținerea stimulării contribuie la conservarea funcției vizuale.
- Semne de alarmă: deteriorarea rapidă a vederii centrale, distorsionarea liniilor (semn de degenerescență maculară), apariția de halouri în jurul surselor punctiforme de lumină (posibil cataractă), senzați de durere sau presiune în ochi (posibil glaucom).
Principii de bază pentru sănătatea ochilor:
Potrivit dr. Holhoș, oamenii ar trebui să se ghideze după o serie de principii de bază în ceea ce privește starea de sănătate – a ochilor, dar și cea generală, a întregului organism:
- Consult oftalmologic periodic – în funcție de vârstă, de prezența factorilor de risc și de comorbidități ca diabetul zaharat sau bolile cardiovasculare
- Stil de viață sănătos – nutriţie echilibrată, exercițiu fizic regulat, obligatoriu renunțarea la fumat
- Controlul tensiunii arteriale, al glicemiei și al colesterolului
- Prevenție oftalmologică – evitarea expunerii excesive la ecrane digitale, iluminare adecvată la locul de muncă, purtarea ochelarilor de soare cu filtru UV atunci când petrecem mult timp în plin soare
- Pauze regulate în timpul lucrului cu calculatorul (la fiecare 20 de minute, se recomandă pauze scurte, departe de ecran)
Pentru că o parte dintre acești factori sunt în afara controlului pacientului – cum sunt viciile de refracție ca miopia, hipermetropia sau astigmatismul, cu care fie ne naștem, fie le dobândim din cauza mediului în care trăim, controlul efectuat de un specialist este essential.
Vederea este unul dintre cele mai importante simțuri și merită protejată, înainte să o pierdem.
„Prevenția înseamnă responsabilitate. Înseamnă grijă pentru propria sănătate. Și trebuie să devină o rutină, nu o reacție în fața unei probleme”, încheie Dr. Holhoș.
Health is the new wealth!
AMOR FATI,
Oana
