Nici în ”Fiica ascunsă” (carte apărută la editura Pandora M) Ferrante nu are o poveste cu prea multă intrigă (ca în ”Zilele abandonului”), dar introspecția și felul cum își analizează relația cu fiicele și rolul de mamă sunt remarcabile. Rolul de părinte, de mamă, este cu siguranță rolul cuiva care a trăit pe propria piele…
După citirea cărții de corespondențe ”literare”- ”Frantumaglia – Viața și scrisul meu”, editura Pandora M, Elena Ferante este încă o necunoscută pentru cititorii săi. Deși dezvăluie câte ceva despre ea, nu spune tot. Este un autor care dorește să aibă succes datorită cărților sale și nu datorită personalității sale.
Tetralogia Napolitană (încă nu pot să spun qvartet… pentru că în România nu a apărut și volumul IV) scrisă de italianca Elena Ferrante (pseudonim, încă nu se cunoaște numele real al autoarei) m-a făcut să las totul de-o parte câteva ore bune până am parcurs toate paginile.