După citirea cărții de corespondențe ”literare”- ”Frantumaglia – Viața și scrisul meu”, editura Pandora M, Elena Ferante este încă o necunoscută pentru cititorii săi. Deși dezvăluie câte ceva despre ea, nu spune tot. Este un autor care dorește să aibă succes datorită cărților sale și nu datorită personalității sale.
Am vrut să scriu încă din titlu una din concluziile cărții ”Contagios, cum se răspândesc ideile”, de Jonah Berger (carte apărută la editura Pubica) pentru a vă stârni interesul. Cartea este pentru oricine are ceva de vânzare, un ghid de bun simț în marketing.
Titlul cărții – ”Lapte negru”, nu-mi crea nicio așteptare. Chiar nu m-aș fi gândit până să citesc coperta patru a volumului lui Elif Shafak (apărut la editura Polirom) că este o metaforă referitoare la laptele de mamă și negru de la amărăciunea provocată de maternitate.
Când citești însemnările, gândurile sau doar ideile unui Papă trebuie cumva să iei aminte la ceea ce are de spus. Din fericire, Papa Ioan Paul al II-lea a fost unul dintre înțelepții care au putut comunica și pe înțelesul novicilor anumite norme/reguli/dogme religioase. Pontificatul său a durat 26 ani (1978 – 2005) și a fost al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice.
În cartea Memorie și identitate, de Ioan Paul al II-lea, suveranul Pontif poartă un dialog interesant și lejer, pe teme ce vizează libertatea și responsabilitatea, limitele impuse răului, despre patria natală (Polonia), despre Europa, dar și despre posibilitățile și riscurile democrației. În cele circa 180 de pagini, nu a fost loc probabil pentru toate ideile și principiile Suveranului Cetății Vaticanului. A fost primul papă de altă origine decât cea italiană de la 1522 încoace.