{"id":23990,"date":"2025-11-24T14:24:01","date_gmt":"2025-11-24T12:24:01","guid":{"rendered":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/?p=23990"},"modified":"2026-08-07T12:46:14","modified_gmt":"2026-08-07T09:46:14","slug":"interviu-madalina-tabarcia-despre-curaj","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/interviu-madalina-tabarcia-despre-curaj\/","title":{"rendered":"Despre curajul de a te \u00eentoarce c\u0103tre tine. Interviu cu psiholog \u0219i psihoterapeut integrativ M\u0103d\u0103lina Tabarcia"},"content":{"rendered":"

C\u00e2nd o \u00eent\u00e2lne\u0219ti pe M\u0103d\u0103lina Tabarcia<\/strong><\/a> (psiholog \u0219i psihoterapeut integrativ \u00een formare), ai impresia unei prezen\u021be ancorate, calde, care vorbe\u0219te despre psihologie nu ca despre o teorie, ci cu mult curaj, ca despre un drum tr\u0103it. Un drum \u00eenceput \u00een adolescen\u021b\u0103, odat\u0103 cu o \u00eentrebare simpl\u0103, dar at\u00e2t de rar rostit\u0103 cu sinceritate: \u201eCine sunt eu?\u201d<\/strong><\/p>\n

\"Portret<\/p>\n

Acea \u00eentrebare, ridicat\u0103 \u00eentr-un moment aparent obi\u0219nuit, a deschis \u00een M\u0103d\u0103lina o curiozitate care nu s-a mai stins. Nu a fost o interoga\u021bie intelectual\u0103, ci un fel de chemare spre interior. Un \u00eenceput al unei c\u0103ut\u0103ri care avea s\u0103 o \u00eenso\u021beasc\u0103 \u00eentreaga via\u021b\u0103.<\/p>\n

Timp de mai mul\u021bi ani, M\u0103d\u0103lina, asemenea multora dintre noi, a c\u0103utat confirm\u0103ri \u00een exterior: \u00een rela\u021bii, \u00een carier\u0103, \u00een felul \u00een care trebuia s\u0103 se potriveasc\u0103 lumii. Dar atunci c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 renun\u021be la credin\u021be limitative \u00eenr\u0103d\u0103cinate, multe dintre ele venite din familie, a descoperit ceva esen\u021bial: via\u021ba devine lin\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 o tr\u0103ie\u0219ti \u00een acord cu tine. A avut curajul s\u0103 lase \u00een urm\u0103: o c\u0103snicie purtat\u0103 cu m\u0103\u0219ti, un job care nu oglindea valorile ei, a\u0219tept\u0103ri sociale care nu o mai reprezentau. Nu a fost un gest de fug\u0103, ci o revenire c\u0103tre sine. De aici, psihologia nu a mai fost o op\u021biune, ci direc\u021bia fireasc\u0103. Studiul psihicului uman, al emo\u021biilor \u0219i al rela\u021biilor a devenit limbajul prin care \u0219i-a explicat propria transformare \u2014 \u0219i prin care \u00eei \u00eenso\u021be\u0219te acum \u0219i pe al\u021bii.<\/p>\n

M\u0103d\u0103lina nu este psihologul clasic. Privirea ei cuprinde \u0219i dimensiunile mai pu\u021bin vizibile ale existen\u021bei: energia emo\u021biilor, impactul rela\u021biilor, memoria corpului. Formarea \u00een psihoterapie integrativ\u0103 i-a oferit un cadru \u00een care poate lucra cu omul ca \u00eentreg: minte, corp, emo\u021bie, context. Interesul constant pentru neuro\u0219tiin\u021be \u00eei aduce rigoarea, iar lucrul cu terapiile simbolice \u00eei ofer\u0103 acces la zonele greu de atins doar prin ra\u021biune.<\/p>\n

\u00cen esen\u021b\u0103, ea vede psihoterapia ca pe un proces \u00een care \u0219tiin\u021ba \u0219i intui\u021bia nu se exclud, ci se completeaz\u0103.<\/p>\n

Pentru M\u0103d\u0103lina, longevitatea nu se reduce la ani \u00een plus, ci la ani tr\u0103i\u021bi \u00een adev\u0103r. Ani \u00een care corpul nu mai lupt\u0103 \u00eempotriva unei vie\u021bi care nu i se potrive\u0219te. Ani \u00een care emo\u021biile nu mai sunt reprimate, iar mintea nu mai este \u00een conflict cu sufletul.<\/p>\n

Longevitatea interioar\u0103 \u00eenseamn\u0103, \u00een viziunea ei: s\u0103 nu mai por\u021bi m\u0103\u0219ti, s\u0103 nu mai tr\u0103ie\u0219ti pentru aprobarea lumii, s\u0103 nu-\u021bi mai am\u00e2ni sinele. Ea vorbe\u0219te despre s\u0103n\u0103tate ca despre o armonie \u00eentre g\u00e2ndurile noastre, emo\u021biile noastre \u0219i modul \u00een care tr\u0103im. Iar de aici \u00eencepe transformarea cu curaj.<\/p>\n

Ast\u0103zi, M\u0103d\u0103lina Tabarcia este psiholog clinician, psihoterapeut integrativ \u00een formare \u0219i facilitator al proceselor profunde de dezvoltare personal\u0103. Lucreaz\u0103 cu oameni afla\u021bi \u00een momente-cheie ale vie\u021bii: desp\u0103r\u021biri, crize, pierderi, reinvent\u0103ri \u0219i creeaz\u0103 spa\u021bii sigure \u00een care \u00eentreb\u0103rile mari pot fi puse f\u0103r\u0103 teama de a deranja. O caracterizeaz\u0103 prezen\u021ba, capacitatea de a asculta cu fine\u021be \u0219i de a vedea dincolo de cuvinte. Ajut\u0103 oamenii s\u0103 \u00ee\u0219i reg\u0103seasc\u0103 vocea interioar\u0103, s\u0103 se realinieze la propriile valori \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een acord cu ei \u00een\u0219i\u0219i.<\/p>\n

Curaj s\u0103 vezi cine e\u0219ti<\/strong><\/h4>\n

\u00cen interviul din r\u00e2ndurile de mai jos, din categoria Minte, Corp \u0219i Longevitate<\/em><\/strong>, M\u0103d\u0103lina Tabarcia ne explic\u0103 de ce modul \u00een care tr\u0103im ne poate schimba via\u021ba.<\/p>\n

G\u00e2ndurile ne pot vindeca corpul? Tot mai multe voci spun c\u0103 g\u00e2ndurile noastre pot influen\u021ba s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103. E adev\u0103rat sau e doar \u201espiritualitate popular\u0103\u201d?<\/strong><\/p>\n

G\u00e2ndurile nu vindec\u0103 boli grave \u0219i nu \u00eenlocuiesc tratamentele medicale. Dar neuro\u0219tiin\u021ba \u0219i epigenetica arat\u0103 c\u0103 ceea ce sim\u021bim \u0219i g\u00e2ndim modeleaz\u0103 expresia genelor, sistemul imunitar \u0219i r\u0103spunsul la stres. Joe Dispenza, \u00een You Are the Placebo (Tu e\u0219ti Placebo)<\/a>, explic\u0103 cum credin\u021bele \u0219i emo\u021biile pot modifica modul \u00een care celulele reac\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n

De exemplu, atunci c\u00e2nd sim\u021bi fric\u0103 \u00eenainte de o prezentare sau un termen limit\u0103, po\u021bi observa reac\u021biile corpului \u0219i spune: \u201eHai s\u0103 respir \u0219i s\u0103 abordez situa\u021bia pas cu pas.\u201d Putem chiar s\u0103 not\u0103m g\u00e2ndurile care ne streseaz\u0103 \u0219i s\u0103 le reformul\u0103m: \u201eCe dovezi am c\u0103 acest scenariu se va \u00eent\u00e2mpla cu adev\u0103rat?\u201d Acest mic exerci\u021biu reduce cortizolul \u0219i protejeaz\u0103 celulele. La polul opus, g\u00e2ndurile repetitive \u0219i negative cresc stresul, dar con\u0219tientizarea lor ne ofer\u0103 puterea de a reac\u021biona diferit.<\/p>\n

Emo\u021biile negative ar trebui reprimate sau exprimate?<\/h4>\n

Emo\u021biile negative sunt semnale utile, nu du\u0219mani. Stresul cronic afecteaz\u0103 tensiunea arterial\u0103, inflama\u021bia \u0219i imunitatea. Putem, spre exemplu, s\u0103 observ\u0103m un g\u00e2nd negativ, s\u0103-l not\u0103m \u0219i s\u0103 \u00eentreb\u0103m: \u201eEste adev\u0103rat? Ce pot face acum ca s\u0103 m\u0103 simt mai bine?\u201d Astfel, transform\u0103m alarma intern\u0103 \u00een ghid pentru ac\u021biuni s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n

V\u0103 propun un exerci\u021biu practic: \u00een timp ce sim\u021bi\u021bi frustrare sau team\u0103, respira\u021bi ad\u00e2nc de cinci ori, nota\u021bi ce sim\u021bi\u021bi \u0219i imagina\u021bi-v\u0103 un r\u0103spuns constructiv la situa\u021bie. Repetat zilnic, acest exerci\u021biu reduce reac\u021biile automate \u0219i protejeaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea.<\/p>\n

Rela\u021biile sociale: cheia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i longevit\u0103\u021bii? Conteaz\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103?<\/h4>\n

Absolut. Oamenii cu rela\u021bii sociale solide tr\u0103iesc mai mult \u0219i au mai pu\u021bine boli cardiovasculare. Joe Dispenza vorbe\u0219te despre \u201efrecven\u021bele armonioase\u201d generate de conexiunile autentice. Putem s\u0103 practic\u0103m ascultarea activ\u0103 \u00eentr-o conversa\u021bie, f\u0103r\u0103 s\u0103 judec\u0103m sau s\u0103 oferim imediat sfaturi \u2014 acest simplu gest cre\u0219te oxitocina, scade cortizolul \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te starea de bine.<\/p>\n

La polul opus, izolarea sau rela\u021biile superficiale cresc stresul \u0219i vulnerabilitatea organismului. Exerci\u021biu practic: \u00een fiecare zi, acord\u0103 10 minute unei conversa\u021bii \u00een care s\u0103 ascul\u021bi cu adev\u0103rat, f\u0103r\u0103 \u00eentreruperi, \u0219i observ\u0103 cum te sim\u021bi la final.<\/p>\n

Cum ajut\u0103 psihoterapia s\u0103 tr\u0103im mai bine, s\u0103 avem curaj?<\/h4>\n

Psihoterapia nu este doar pentru crize. Ea ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 tr\u0103im \u00een adev\u0103r, s\u0103 ne iubim pe noi \u00een\u0219ine \u0219i s\u0103 ne recunoa\u0219tem nevoile reale. Mul\u021bi tr\u0103iesc \u201epe pilot automat\u201d, influen\u021ba\u021bi de a\u0219tept\u0103rile sociale.<\/p>\n

Putem nota momentele c\u00e2nd am sim\u021bit c\u0103 ne-am tr\u0103dat valorile \u0219i s\u0103 reflect\u0103m asupra alegerilor alternative. Spre exemplu, putem scrie: \u201eCe a\u0219 fi putut face diferit pentru a m\u0103 sim\u021bi mai autentic?\u201d Aceast\u0103 practic\u0103 ne recalibreaz\u0103 felul \u00een care interac\u021bion\u0103m cu noi \u0219i cu ceilal\u021bi. La polul opus, ignorarea acestor momente men\u021bine tiparele stresante.<\/p>\n

Sensul vie\u021bii chiar conteaz\u0103 pentru s\u0103n\u0103tate?<\/h4>\n

Da. Emily Esfahani Smith, \u00een The Power of Meaning<\/a> (2017), arat\u0103 c\u0103 oamenii care simt c\u0103 via\u021ba lor are un scop tr\u0103iesc mai s\u0103n\u0103tos \u0219i mai resilient (scriitoarea Emily Esfahani Smith are un discurs pe aceast\u0103 team la Ted \u0219i poate fi urm\u0103rit cu subtitrare \u00een rom\u00e2n\u0103, aici<\/a>). Ikigai-ul japonez este motivul pentru care te treze\u0219ti diminea\u021ba. Este intersec\u021bia pasiunii, voca\u021biei, profesiei \u0219i contribu\u021biei la lume.<\/p>\n

V\u0103 propun un alt exerci\u021biu practic: desena\u021bi patru cercuri, nota\u021bi ce v\u0103 place s\u0103 face\u021bi, ce \u0219ti\u021bi bine, ce v\u0103 aduce venit \u0219i ce ajut\u0103 comunitatea. Observa\u021bi cu curaj unde se suprapun aceste cercuri \u2014 acolo e ikigai-ul. Aceast\u0103 claritate reduce anxietatea \u0219i cre\u0219te motiva\u021bia intern\u0103. La polul opus, lipsa unui scop clar poate duce la apatie \u0219i stres cronic.<\/p>\n

Este longevitatea influen\u021bat\u0103 de minte \u0219i corp? Putem vorbi doar despre un stil de via\u021b\u0103 fizic sau \u0219i psihologic?<\/h4>\n

Longevitatea este influen\u021bat\u0103 de interac\u021biunea profund\u0103 dintre minte \u0219i corp – starea psihologic\u0103 nu este un bonus, ci un factor determinant \u00een procesele biologice care ne guverneaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u0219i durata de via\u021b\u0103.<\/p>\n

The Telomere Effect<\/strong> (pe aceast\u0103 tem\u0103 a ap\u0103rut la editura Lifestyle cartea Miracolul Telomerilor<\/a>) demonstreaz\u0103 c\u0103 stresul cronic \u0219i st\u0103rile psihologice negative accelereaz\u0103 scurtarea telomerilor (capetele protectoare ale cromozomilor), duc\u00e2nd la \u00eemb\u0103tr\u00e2nire celular\u0103 accelerat\u0103. \u00cen schimb, medita\u021bia, reducerea stresului \u0219i alinierea minte-corp pot \u00eencetini sau chiar inversa par\u021bial acest proces, influen\u021b\u00e2nd direct longevitatea. Putem s\u0103 \u021binem cu curaj un jurnal \u00een care not\u0103m g\u00e2ndurile recurente \u0219i le \u00eenlocuim cu reflec\u021bii constructive. Spre exemplu: \u201eAst\u0103zi am sim\u021bit stres c\u00e2nd\u2026 \u0219i ce pot face diferit?\u201d Aceast\u0103 practic\u0103 scade nivelul de stres \u0219i contribuie la longevitate. La polul opus, neglijarea st\u0103rii mentale accelereaz\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea \u0219i bolile asociate.<\/p>\n

Stilul de via\u021b\u0103 longeviv trebuie s\u0103 integreze dimensiunea fizic\u0103 (mi\u0219care, nutri\u021bie, somn) cu cea psihologic\u0103 (gestionarea stresului, rela\u021bii s\u0103n\u0103toase, mindfulness, rezilien\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103). Totul este interconectat – stresul afecteaz\u0103 somnul, care impacteaz\u0103 recuperarea, care influen\u021beaz\u0103 motiva\u021bia \u0219i starea de spirit.<\/p>\n

Jurnalizarea structurat\u0103 este o metod\u0103 concret\u0103: diminea\u021ba stabilim inten\u021bii, seara identific\u0103m stresul (“Ast\u0103zi am sim\u021bit stres c\u00e2nd…”), explor\u0103m cu curaj g\u00e2ndurile recurente \u0219i le recadr\u0103m constructiv (“Ce pot face diferit?”). Aceast\u0103 practic\u0103 reduce cortizolul, reantreneaz\u0103 creierul prin neuroplasticitate, ofer\u0103 control asupra reac\u021biilor \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te somnul – toate esen\u021biale pentru regenerarea celular\u0103.<\/p>\n

Neglijarea st\u0103rii mentale are consecin\u021be severe: scurtarea accelerat\u0103 a telomerilor (echivalent cu fumatul), inflama\u021bie sistemic\u0103 asociat\u0103 cu boli grave, comportamente compensatorii d\u0103un\u0103toare (fumat, alcool, alimenta\u021bie emo\u021bional\u0103) \u0219i izolare social\u0103 (la fel de d\u0103un\u0103toare ca fumatul a 15 \u021big\u0103ri zilnic).<\/p>\n

Corpul \u0219i mintea sunt dou\u0103 fa\u021bete ale aceleia\u0219i realit\u0103\u021bi biologice. Fiecare g\u00e2nd persistent, emo\u021bie neprocesat\u0103 \u0219i stres nemanagementizat las\u0103 o amprent\u0103 m\u0103surabil\u0103 la nivel celular. Longevitatea autentic\u0103 \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ad\u0103ug\u0103m via\u021b\u0103 la ani, nu doar ani la via\u021b\u0103 – imposibil f\u0103r\u0103 s\u0103n\u0103tate psihologic\u0103.<\/p>\n

Succesul autentic versus validarea social\u0103<\/strong><\/h4>\n

Cum putem defini succesul f\u0103r\u0103 s\u0103 ne ghid\u0103m dup\u0103 a\u0219tept\u0103rile societ\u0103\u021bii?<\/h4>\n

Mul\u021bi confund\u0103 succesul cu aprobarea altora. Succesul real este s\u0103 tr\u0103im conform valorilor proprii. Putem observa c\u00e2nd ac\u021bion\u0103m pentru validarea social\u0103 \u0219i s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: \u201eCum m-a\u0219 sim\u021bi dac\u0103 a\u0219 urma propriile valori?\u201d<\/p>\n

Exerci\u021biu practic: \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, noteaz\u0103 trei momente c\u00e2nd ai f\u0103cut ceva pentru al\u021bii din dorin\u021ba de validare \u0219i trei c\u00e2nd ai ac\u021bionat autentic. Observ\u0103 diferen\u021ba \u00een energie \u0219i stare emo\u021bional\u0103. Tr\u0103ind autentic, reducem stresul, cre\u0219tem starea de bine \u0219i chiar longevitatea.<\/p>\n

Pu\u021bini oameni \u00ee\u0219i pun \u00eentrebarea \u201eCine sunt cu adev\u0103rat?\u201d Ce e de f\u0103cut?<\/h4>\n

C\u00e2nd tr\u0103im conform a\u0219tept\u0103rilor altora \u00een loc s\u0103 ne conect\u0103m cu sinele autentic, gener\u0103m stres cronic care afecteaz\u0103 profund s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u0219i mental\u0103. Aceast\u0103 performan\u021b\u0103 constant\u0103 de a purta o masc\u0103 emo\u021bional\u0103 – fie c\u0103 e\u0219ti copilul ascult\u0103tor, profesionistul perfect sau partenerul care \u00ee\u0219i \u00eenghite nevoile – are consecin\u021be devastatoare: cortizol crescut, sistem imunitar sl\u0103bit, anxietate cronic\u0103, depresie \u0219i un gol interior persistent.<\/p>\n

Presiunea de conformare \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u00een condi\u021bionarea familial\u0103 (dragoste condi\u021bionat\u0103 de realiz\u0103ri), presiune cultural\u0103 \u0219i teama de respingere. Astfel, \u00eencepem s\u0103 ne definim prin ochii celorlal\u021bi, iar vocea interioar\u0103 devine o \u0219oapt\u0103 ignorat\u0103. Ironic, chiar \u0219i c\u00e2nd reu\u0219im s\u0103 satisfacem a\u0219tept\u0103rile externe, victoria r\u0103m\u00e2ne goal\u0103 – ne uit\u0103m la realiz\u0103ri \u0219i nu ne reg\u0103sim \u00een ele.<\/p>\n

Psihoterapia ofer\u0103 un spa\u021biu sigur, f\u0103r\u0103 judecat\u0103, unde putem fi complet noi \u00een\u0219ine – poate singurul loc din via\u021b\u0103 unde nu trebuie s\u0103 perform\u0103m. Aici \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 identific\u0103m \u0219i s\u0103 separ\u0103m vocile interiorizate ale a\u0219tept\u0103rilor externe (p\u0103rintele critic, societatea judec\u0103toare) de vocea noastr\u0103 autentic\u0103, confrunt\u00e2ndu-ne cu \u00eentreb\u0103ri esen\u021biale: “Cine sunt eu c\u00e2nd nu mai \u00eencerc s\u0103 fiu ceea ce cred c\u0103 al\u021bii a\u0219teapt\u0103?”<\/p>\n

Reconectarea necesit\u0103 \u0219i introspec\u021bie zilnic\u0103 – jurnalizare, medita\u021bie, dialoguri interioare oneste – prin care \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 recunoa\u0219tem semnalele dezalinierii: disconfortul c\u00e2nd accept\u0103m ce nu vrem, greutatea c\u00e2nd ne compromitem, sc\u00e2nteia de vitalitate c\u00e2nd ac\u021bion\u0103m aliniat cu valorile reale.<\/p>\n

Finalul c\u0103l\u0103toriei este alinierea: alegeri care reflect\u0103 cine e\u0219ti cu adev\u0103rat – o carier\u0103 mai pu\u021bin prestigioas\u0103 dar pasionant\u0103, limite s\u0103n\u0103toase \u00een rela\u021bii, exprimarea opiniilor reale, asumarea vulnerabilit\u0103\u021bii. Aceast\u0103 aliniere elimin\u0103 cel mai toxic stres – cel de a tr\u0103i o via\u021b\u0103 care nu \u00ee\u021bi apar\u021bine – \u0219i aduce energie nou\u0103 din congruen\u021ba dintre cine e\u0219ti \u0219i cum tr\u0103ie\u0219ti.<\/p>\n

Este un act de curaj cu costuri (posibile conflicte, pierderi rela\u021bionale) dar cu o recompens\u0103 de nepre\u021buit: o via\u021b\u0103 care este cu adev\u0103rat a ta. Psihoterapia \u0219i introspec\u021bia nu sunt luxuri, ci necesit\u0103\u021bi pentru oricine tr\u0103ie\u0219te \u00een umbra a\u0219tept\u0103rilor altora. Ai doar o via\u021b\u0103 – o vei tr\u0103i ca pe a ta sau ca pe a altcuiva?<\/p>\n

Recomand\u0103ri curajoase de lectur\u0103 de la M\u0103d\u0103lina Tabarcia, psiholog \u0219i psihoterapeut integrativ: <\/strong><\/p>\n

You Are the Placebo\/ Tu e\u0219ti placebo \u2013 Joe Dispenza<\/a><\/p>\n

Efectul de lun\u0103 de miere \u2013 Bruce Lipton<\/a><\/p>\n

The Telomere Effect\/ Efectul Telomerilor \u2013 Elizabeth Blackburn & Elissa Epel<\/a><\/p>\n

The Power of Meaning \u2013 Emily Esfahani Smith<\/a><\/p>\n

The Anti-Aging Solution \u2013 Vincent Giampapa<\/a><\/p>\n

Pe M\u0103d\u0103lina Tabarcia o pute\u021bi g\u0103si pe:<\/p>\n

Facebook – <\/strong><\/a>Madalina Tabarcia | Facebook<\/a><\/p>\n

Instagram<\/strong><\/a>: <\/strong>psiholog_madalina.tabarcia<\/strong><\/a><\/p>\n

Email: <\/strong>madalina.tabarcia@gmail.com<\/strong><\/a><\/p>\n

Tel: 40 721317343<\/strong><\/p>\n

Cabinet individual de psihologie Madalina Tabarcia<\/em>, Str. Vlasiei nr 13 Chitila, Ilfov.<\/strong><\/p>\n

\"Psihologul<\/p>\n

Despre ce \u00eenseamn\u0103 curaj \u0219i o via\u021b\u0103 c\u00e2\u0219tigat\u0103, am scris aici<\/a>.<\/p>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Psihologul M\u0103d\u0103lina Tabarcia vorbe\u0219te despre curaj, autenticitate, minte, corp \u0219i felul \u00een care alinierea cu sine schimb\u0103 modul \u00een care tr\u0103im. <\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":24001,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"default","_kad_post_title":"default","_kad_post_layout":"default","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"default","_kad_post_vertical_padding":"default","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[1238,920],"tags":[1139,1138,1145,1146,1141,926,1143,444,1142,1144,1140],"class_list":["post-23990","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-mental-health","category-story","tag-autenticitate","tag-dezvoltare-personala-2","tag-echilibru-minte-corp","tag-gestionarea-stresului","tag-interviu-psihologie","tag-longevitate","tag-madalina-tabarcia","tag-oana-grecea","tag-psiholog","tag-psihoterapie-integrativa","tag-sanatate-mentala"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23990","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23990"}],"version-history":[{"count":25,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23990\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25453,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23990\/revisions\/25453"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/24001"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23990"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23990"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23990"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}