Nu departe de obiceiurile culinare din prezent ale rom\u00e2nilor de s\u0103rb\u0103tori, mesele predecesorilor no\u0219tri aveau o elegan\u021b\u0103 \u0219i un gust aparte. Chiar dac\u0103 acum le-am considera nes\u0103n\u0103toase (majoritatea se pr\u0103jeau \u00een untur\u0103), ele aveau \u00eens\u0103 calitatea c\u0103 erau naturale, f\u0103r\u0103 conservan\u021bi \u0219i g\u0103tite din preparate c\u0103rora ast\u0103zi le-am zice bio. A\u0219 zice c\u0103 per ansamblu str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri m\u00e2ncau totu\u0219i mai s\u0103n\u0103tos, chiar dac\u0103 ceva mai gras.<\/p>\n
<\/p>\n
\u0218i mai e ceva ce a\u0219 remarca la Mesele de odinioar\u0103<\/strong>. Aveau o identitate, o repetitivitate \u0219i creau a\u0219tept\u0103ri pentru to\u021bi, de la s\u0103rac la boier \u0219.a. Ast\u0103zi, aproape c\u0103 nu a\u0219 putea spune cum g\u0103tesc rom\u00e2nii: rom\u00e2ne\u0219te? Cu specific interna\u021bional? Mai mult cu carne? Mai mult f\u0103r\u0103? \u0218tiu c\u0103 \u00eencerc\u0103rile culinare cu tent\u0103 interna\u021bional\u0103 \u00eenseamn\u0103 pe de-o parte chiar cultur\u0103, pentru c\u0103 cuno\u0219ti cum tr\u0103iesc \u0219i cum m\u0103n\u00e2nc\u0103 semeni de-ai no\u0219tri de pe glob, dar recunosc c\u0103 este foarte greu, dac\u0103 ar fi s\u0103 not\u0103m ce m\u0103n\u00e2nc\u0103 rom\u00e2nii, s\u0103 g\u0103sim o linie comun\u0103 \u0219i s\u0103 tragem o concluzie.<\/p>\n Nu puteam \u0219ti cum erau mesele de odinioar\u0103 f\u0103r\u0103 imagini ale Arhivelor Na\u021bionale sau f\u0103r\u0103 pagini de acest fel – ca \u00een cartea la care fac referire – Cum erau Mesele de odinior\u0103 (De la Palatul Regal la T\u00e2rgul Mo\u0219ilor), <\/em>astfel c\u0103, citind despre oameni \u0219i mai ales despre mese cu iz istoric am aflat o mul\u021bime de lucruri.<\/p>\n \u201dGhiveciul, musacaua, pilaful \u0219i ciorbele ajung la noi din sud, al\u0103turi de \u0219erbet, cafea \u0219i delicioasele deserturi cu foi \u0219i umplutur\u0103 de nuci (baclavaua, cataiful \u0219i sarailia). M\u00e2nc\u0103rurile cu carne de porc \u0219i anumite preparate din carne \u2013 cum sunt salamul \u0219i \u0219unca \u2013 cartofii \u0219i preparatele cu varz\u0103 dulce \u0219i murat\u0103 ajung la noi din Europa Central\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n Ce se m\u00e2nca de Cr\u0103ciun?<\/strong> \u201d\u00cen diminea\u021ba Cr\u0103ciunului sf\u00e2r\u00e2ia \u00een untur\u0103 friptura, \u00eentr-o crati\u021b\u0103 de tuci. M\u00e2ncam sarmale, caltabo\u0219, friptur\u0103, c\u00e2rna\u021bi, burt\u0103 de porc umplut\u0103 \u0219i sarmale\u201d.<\/p>\n La Anul Nou<\/strong>, \u201dm\u0103mica f\u0103cea salat\u0103 boueuf, varz\u0103 coapt\u0103 cu friptur\u0103 de porc, c\u00e2rna\u021bi, pl\u0103cint\u0103 cu br\u00e2nz\u0103 \u0219i mur\u0103turi \u00een o\u021bet\u201d.<\/p>\n Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i Costache Negruzzi au scris \u201dCarte de bucate boiere\u0219ti. 200 re\u021bete cercate de bucate, pr\u0103jituri \u0219i alte trebi gospod\u0103re\u0219ti<\/em>\u201d, tot pentru a p\u0103stra peste veacuri obiceiurile de atunci. Acum, orice am scrie despre mesele rom\u00e2ne\u0219ti vom reprezenta doar o categorie \u0219i nu vom fi exponen\u021bii unei \u00eentregi genera\u021bii.<\/p>\n \u00cen carte este men\u021bionat\u0103 \u0219i celebra Sanda Marin (pe numele ei real Cecilia Maria Zapan), care a publicat pentru prima dat\u0103 cartea sa de bucate \u00een 1936 \u0219i a fost prefa\u021bat\u0103 de marele gurmand P\u0103storel Teodoreanu.<\/p>\n Mi-a atras aten\u021bia \u0219i mi-ar pl\u0103cea s-o r\u0103sfoiesc (prilej s\u0103 merg \u0219i eu la biblioteca public\u0103 c\u0103 nu am mai fost demult) cartea ap\u0103rut\u0103 \u00een primii ani ai sec XX: \u201dBuna menajer\u0103 sau carte de bucate\u201d.<\/em><\/strong> Cea mai practic\u0103 \u0219i mai bogat\u0103 din toate c\u0103r\u021bile de bucate scris\u0103 p\u00e2n\u0103 azi \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de Ecaterina Com\u0219a. Edi\u021bia a IX-a a acestei c\u0103r\u021bi con\u021bine \u201d1255 re\u021bete pentru diferite supe, ciorbe, aspicuri, m\u00e2nc\u0103ri, fripturi, gelatine, budinci, pr\u0103jituri, creme, \u00eenghe\u021bate, compoturi, dulce\u021buri, conserve\u201d. Am g\u0103sit pe internet c\u00e2teva pasaje\/re\u021bete din carte \u0219i m\u0103 \u00eentreb c\u00e2te din ele se pot face ast\u0103zi, pentru c\u0103 volumul are nevoie de o \u201dtraducere\u201d pentru mul\u021bi care intr\u0103 \u00een buc\u0103t\u0103rie. De exemplu nu am \u0219tiut ce \u00eenseamn\u0103 \u201df\u0103in\u0103 picluit\u0103\u201d, \u201dzah\u0103r clocotit\u201d, \u201dzah\u0103r legat cu ap\u0103 de flori\u201d… (toate se reg\u0103seau \u00eentr-o singur\u0103 re\u021bet\u0103 citit\u0103).<\/p>\n Tot ea zice un adev\u0103r care azi deranjeaz\u0103: \u201dB\u0103rbatul adun\u0103 cele necesare traiului, iar buna lor \u00eentrebuin\u021bare \u0219i \u00eentreaga economie interioar\u0103 a casei este de competen\u021ba \u0219i atribu\u021biunea femeii\u201d<\/em>. A fi asociat\u0103 cu statul la crati\u021b\u0103 este ceva nedemn \u00een zilele de ast\u0103zi, dar asta doar pentru cei care nu au \u00een\u021beles importan\u021ba muncii femeii \u00een gospod\u0103rie. Cred c\u0103 doar economia de pia\u021b\u0103 \u0219i capitalismul \u00eempiedic\u0103 femeia s\u0103 se dedice mai mult gospod\u0103riei \u0219i copiilor, pentru c\u0103 ea trebuie s\u0103 \u0219i munceasc\u0103 pentru asigurarea traiului familiei. Pare deplasat s\u0103 mai crezi c\u0103 dac\u0103 te \u021bine b\u0103rbatul acas\u0103 (\u00een cazul fericit \u00een care el \u00ee\u0219i permite asta) e\u0219ti o femeie \u00eentre\u021binut\u0103 sau f\u0103r\u0103 perspective. E adev\u0103rat c\u0103 asta depinde de cum se vede fiecare \u0219i de ce crede despre munca sa.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 bun sim\u021b \u0219i rigurozitate, mesele de odinioar\u0103 mai aveau \u0219i constan\u021b\u0103. Oamenii r\u0103m\u00e2neau fideli oamenilor, furnizorilor, restaurantelor, brandurilor care le aduceau emo\u021bie, beneficii \u0219i de care erau ml\u021bumi\u021bi. Regele Carol \u0219i-a p\u0103strat cu fidelitate, vreme de 30 de ani, buc\u0103tarul \u0219ef \u2013 celebrul Papa Gilet, un francez extrem de talentat \u00een arta culinar\u0103, patronul restaurantului Frascatti de pe Calea Victoriei.<\/p>\n M\u00e2ncarea bun\u0103 era unul dintre motoarele ascensiunii sociale \u00een primele decenii ale secolului al XIX-lea.<\/p>\n Al\u0103turi de balurile organizate de familia Regal\u0103, Bucure\u0219tiul str\u0103lucea \u0219i prin balurile oferite de marile familii boiere\u0219ti: \u0218u\u021bu, \u0218tirbei, Bibescu. Importante erau salonul doamnei Otetele\u0219anu \u0219i cel al Principesei Irina Grigore \u0218u\u021bu. Salonul Otetele\u0219eanu te consacra, la fel cum fac azi emisiunile televizate.<\/p>\n Mi-a f\u0103cut pl\u0103cere s\u0103 citesc despre predecesorul comer\u021bului online \u2013 comer\u021bul ambulant. \u201dPentru o bun\u0103 parte din cump\u0103r\u0103turi, mai ales legume, fructe, zarzavaturi \u0219i lapte, gospodinele nu erau obligate s\u0103 se duc\u0103 la pia\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 se \u00eencarce cu saco\u0219e. M\u0103rfurile veneau ele acas\u0103, prin v\u00e2nz\u0103tori ambulan\u021bi<\/em>\u201d. <\/strong><\/p>\n \u00cen cartea asta – Cum erau Mesele de odinior\u0103 (De la Palatul Regal la T\u00e2rgul Mo\u0219ilor)<\/em> – am mai aflat o mul\u021bime de lucruri interesante:<\/p>\n \u201dLa o mas\u0103 de voievod, tac\u00e2murile erau toate din argint numai ale domnului erau de aur. \u0218ampania se turna \u00een pahare mari, numai al lui Vod\u0103 \u0219i al Turcului erau de aur<\/em>\u201d.<\/p>\n \u201dInvita\u021biile cur\u021bii Regale cuprindeau numele \u0219i calitatea oaspe\u021bilor, ora \u0219i \u021binuta recomandat\u0103\u201d.<\/p>\n \u201dGeorge Enescu era un obi\u0219inuit al seratelor de la Pele\u0219. Nu apuca s\u0103 m\u0103n\u00e2nce mai nimic, pentru c\u0103 protocolul interzicea oaspe\u021bilor s\u0103-\u0219i mai p\u0103streze farfuria dup\u0103 ce Regele termina de m\u00e2ncat. Cum Carol I m\u00e2nca frugal \u0219i repede, iar Enescu era ultimul servit (fiind cel mai t\u00e2n\u0103r) compozitorul r\u0103m\u00e2nea, mai mereu, nem\u00e2ncat<\/em>\u201d.<\/p>\n \u201dFamilia regal\u0103 era devotat\u0103 vinurilor vechi rom\u00e2ne\u0219ti, cum ar fi cele de la viile Br\u0103tianu. Odobe\u0219ti \u0219i Dr\u0103g\u0103\u0219ani\u201d.<\/p>\n \u201dRegina Maria inv\u0103\u021ba de la mama ei c\u0103 lucrul cel mai de pre\u021b la o prin\u021bes\u0103 este s\u0103 \u0219tie s\u0103 vorbeasc\u0103 cu folos \u0219i cu elegan\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n
![\"poze](\"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/poze-meniuri-odinioara.jpg\")
<\/a><\/p>\n