<\/p>\n
by Oana Grecea<\/p>\n
G\u00e2ndurile pe care le g\u00e2ndim \u0219i emo\u021biile pe care le sim\u021bim reflect\u0103 tipare ale activit\u0103\u021bii creierului \u2013 spune unul dintre cei care au studiat ani \u00een \u0219ir activitatea creierului uman. C\u00e2t de mult ne influen\u021beaz\u0103 asta \u00een via\u021ba de zi cu zi, c\u00e2t este genetic, c\u00e2t \u021bine de mediul \u00een care suntem crescu\u021bi, \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne arate \u00een urma cercet\u0103rilor cartea scris\u0103 de Richard Davidson \u0219i ap\u0103rut\u0103 la editura Litera, \u00een colec\u021bia IQ 230.<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Cum nu cercetez eu, ci doar citesc concluziile altora, am parcurs cu pl\u0103cere \u0219i curiozitate cartea \u201dCreierul \u0219i inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103\u201d sau \u201dCum \u00ee\u021bi influen\u021beaz\u0103 tiparele lui unice felul \u00een care g\u00e2nde\u0219ti, sim\u021bi \u0219i tr\u0103ie\u0219ti \u0219i cum le po\u021bi schimba\u201d, scris\u0103 de Richard J. Davidson \u0219i Sharon Begley. Se analizeaz\u0103 practic creierul pornind de la cele \u0219ase emo\u021bii de baz\u0103: fericire, triste\u021be, sup\u0103rare, fric\u0103, repulsie \u0219i surpriz\u0103.<\/p>\n Autorii afirm\u0103 c\u0103 fiecare avem un stil emo\u021bional. Stilul Emo\u0163ional este un mod consecvent de a r\u0103spunde experien\u0163elor din via\u0163a noastr\u0103. El este guvernat de re\u0163ele cerebrale specifice, identificabile \u015fi poate fi m\u0103surat utiliz\u00e2nd metode de laborator obiective \u2013 se arat\u0103 \u00een carte.<\/p>\n Stilul Emo\u0163ional influen\u0163eaz\u0103 probabilitatea de a sim\u0163i anumite st\u0103ri emo\u0163ionale de moment de a avea anumite tr\u0103s\u0103turi \u015fi dispozi\u0163ii emo\u0163ionale.<\/p>\n Stilul Emo\u0163ional cuprinde \u015fase dimensiuni care reflect\u0103 descoperirile cercet\u0103rii neuro\u015ftiin\u0163ei moderne:<\/p>\n \u2022Rezilien\u0163\u0103: c\u00e2t de \u00eencet sau de repede \u00ee\u0163i revii \u00een urma unor adversit\u0103\u0163i.<\/p>\n \u2022Perspectiv\u0103: c\u00e2t de mult e\u015fti capabil s\u0103 sus\u0163ii emo\u0163ii pozitive.<\/p>\n \u2022Intui\u0163ie Social\u0103: c\u00e2t de dotat e\u015fti s\u0103 preiei semnale sociale de la persoane din jurul t\u0103u.<\/p>\n \u2022Con\u015ftiin\u0163\u0103 de Sine: c\u00e2t de bine percepi senza\u0163ii corporale care reflect\u0103 emo\u0163ii.<\/p>\n \u2022Sensibilitate la Context: c\u00e2t de bun e\u015fti \u00een a-\u0163i regla r\u0103spunsurile emo\u0163ionale \u00een func\u0163ie de contextul \u00een care te afli.<\/p>\n \u2022Aten\u0163ie: c\u00e2t de ascu\u0163it\u0103 \u015fi de clar\u0103 \u00ee\u0163i este concentrarea.<\/p>\n Interesant este c\u0103 \u00een carte se reg\u0103sesc \u0219ase teste pentru fiecare stil emo\u021bional \u0219i fiecare cititor le poate face.<\/p>\n Rezultatele mele au ar\u0103tat a\u0219a:<\/p>\n La Rezilien\u021b\u0103: \u201de\u0219ti rapid \u00een recuperare \u0219i prin urmare, destul de rezilient\u201d.<\/p>\n La Dimensiunea Perspectivei: e\u0219ti un tip pozitiv<\/p>\n La Dimesiunea Intui\u021biei Sociale: un tip aproape de derut\u0103<\/p>\n La Dimensiunea Con\u0219tiin\u021bei de sine: e\u0219ti un tip con\u0219tient de sine<\/p>\n La Dimensiunea Sensibilit\u0103\u021bii la Context: scor care atest\u0103 c\u0103 sunt acordat\u0103 la context<\/p>\n La Dimensiunea Aten\u021biei: tind s\u0103 fiu Neatent\u0103.<\/p>\n Din carte am mai aflat c\u0103 \u201dFericirea este legat\u0103 de indicatori biologici care joac\u0103 un rol considerabil \u00een s\u0103n\u0103tate<\/i>\u201d. A\u0219a se face c\u0103 participan\u021bii (la anumite teste) cu cele mai \u00eenalte niveluri de emo\u021bii pozitive prezentau o probabilitate de aproape trei ori mai mic\u0103 s\u0103 dezvolte o r\u0103ceal\u0103 dec\u00e2t cei care raportau cel mai sc\u0103zut nivel de emo\u021bii pozitive. Nici nu m-am g\u00e2ndit vreodat\u0103 c\u0103 s\u0103n\u0103tatea este legat\u0103 de modul nostru de a fi ferici\u021bi sau nu. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 se pare c\u0103 g\u00e2ndirea pozitiv\u0103 \u0219i \u00eencrederea \u00een sine \u00ee\u021bi aduce numai beneficii pe termen lung.<\/p>\n \u201dSt\u0103rile emo\u0163ionale de moment pot lua na\u015ftere dintr-o activitate pur mental\u0103, cum ar fi reveria, introspec\u0163ia sau anticiparea viitorului\u201d, se arat\u0103 \u00een volum.<\/p>\n Pornind de la asta, autorii arat\u0103 c\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103 (o stare cronic\u0103, \u00een care e\u015fti aproape mereu gata s\u0103 izbucne\u015fti cu furie) cre\u015fte probabilitatea ca tu s\u0103 tr\u0103ie\u015fti o anumit\u0103 stare emo\u0163ional\u0103 (furia), deoarece scade pragul de care este nevoie pentru a sim\u0163i o asemenea stare emo\u0163ional\u0103 de moment.<\/p>\n De asemenea, ei spun c\u0103 \u201dEmo\u021biile ne ajut\u0103 s\u0103 \u00eei apreciem pe ceilal\u021bi \u0219i lumea din jurul nostru; ele umplu via\u021ba de \u00een\u021beles \u0219i o fac satisf\u0103c\u0103toare<\/i>\u201d.<\/p>\n Autorul a pornit o serie de cercet\u0103ri dup\u0103 ce a \u00a0mers \u00een India s\u0103 mediteze o perioad\u0103 \u0219i s\u0103 analizeze activitatea creierului c\u0103lug\u0103rilor budi\u0219ti. Pentru asta a ob\u021binut chiar \u0219i sprijinul lui Dalai Lama care a \u00een\u021beles necesitatea acestui demers. Mi-a\u0219 dori s\u0103 \u0219tiu c\u0103 exist\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia at\u00e2ta preocupare \u0219i at\u00e2ta deschidere spre lumea at\u00e2t de misterioas\u0103 a g\u00e2ndurilor noastre.<\/p>\n Despre carte, pe coperta 4 se spune\u00a0a\u0219a:<\/p>\n \u201dDe ce unii oameni \u00ee\u0219i revin imediat dup\u0103 o situa\u021bie nepl\u0103cut\u0103, iar al\u021bii au nevoie de ani \u00eentregi s\u0103 treac\u0103 peste un necaz? De ce unii par s\u0103 rezoneze mereu cu cei din jur, \u00een timp ce al\u021bii r\u0103m\u00e2n insensibili la emo\u021biile celorlal\u021bi? De ce exist\u0103 optimi\u0219ti incurabili \u0219i pesimi\u0219ti care nu se pot schimba?<\/em><\/p>\n A\u0219a cum ne na\u0219tem cu un ADN unic, tot astfel fiecare dintre noi are propriul Stil Emo\u021bional, ce are, \u00een concep\u021bia autorilor, \u0219ase dimensiuni: Aten\u021bia, Perspectiva, Rezilien\u021ba, Con\u0219tiin\u021ba de Sine, Sensibilitatea la Context \u0219i Intui\u021bia Social\u0103. \u00cempreun\u0103, ele determin\u0103 ceea ce numim inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103, iar combinarea lor \u00een propor\u021bii diferite explic\u0103 de ce fiecare dintre noi r\u0103spunde \u00eentr-un mod propriu la evenimentele din via\u021ba sa.<\/em><\/p>\n Dup\u0103 30 de ani de studiu al chimiei creierului, Davidson ne dezv\u0103luie modul \u00een care tiparele noastre cerebrale ne pot schimba via\u021ba \u0219i ce putem face pentru a ne \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi r\u0103spunsurile emo\u021bionale, folosind \u00een acest scop inclusiv medita\u021bia. Printr-o analiz\u0103 aprofundat\u0103 a leg\u0103turii minte\u2013corp \u2013 precum \u0219i a unor boli precum autismul \u0219i depresia \u2013, autorii trec dincolo de psihologie \u0219i de neuro\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i ne \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 atingem starea de bine \u0219i s\u0103 avem o via\u021b\u0103 \u00eemplinit\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n \u201dOamenii deprima\u021bi au o dorin\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103 de a atinge scopuri, iar uneori nu observ\u0103 c\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc cu lucruri noi, a\u0219a cum observ\u0103 al\u021bi oameni un nou strat de flori \u00een gr\u0103dina vecinului sau c\u0103 tocmai s-a deschis o nou\u0103 cafenea pe strad\u0103. Ei tind s\u0103 fie lipsi\u021bi de persevren\u021b\u0103, s\u0103 le lipseasc\u0103 tenacitatea necesar\u0103 pentru a le duce la \u00eendeplinire<\/i>\u201d.<\/p>\n Dac\u0103 ai \u201dgena depresiei\u201d, dar duci o via\u021b\u0103 lipsit\u0103 de traume, nu prezin\u021bi mare risc de depresie. \u00cen func\u021bie de experien\u021bele pe care un copil le-a avit, \u00een el poate sau nu s\u0103 se manifeste o baz\u0103 genetic\u0103 pentru timiditate, agresivitate sau delincven\u021b\u0103. <\/i><\/p>\n Maltratarea copilului altereaz\u0103 exprimarea genelor la nivelul creierului, aceast\u0103 exprimare alterat\u0103 deterioreaz\u0103 capacitatea de a face fa\u021b\u0103 adversit\u0103\u021bii, iar incapacitatea de a face fa\u021b\u0103 adversit\u0103\u021bii las\u0103 individul mai vulnerabil \u00een fa\u021ba sinuciderii<\/i>.<\/p>\n Depresia cre\u0219te riscul de a muri de cardiopatie ischemic\u0103<\/i>.<\/p>\n Alte idei re\u021binute din carte<\/b>:<\/p>\n \u201dM\u0103surarea r\u0103spunsului creierului la reclame a dat lovitura \u00een noul secol \u0219i se nume\u0219te, \u00een prezent, neuromarketing<\/i>\u201d.<\/p>\n La oameni, oxitocina a fost asociat\u0103 comportamentului matern (este produs\u0103 \u00een timpul na\u0219terii \u0219i al al\u0103pt\u0103rii), ata\u0219amentului romatic, sentimentului de calm \u0219i de mul\u021bumire. <\/b><\/p>\n Femeile care au f\u0103cut injec\u021bii cu Botox nu pot executa expresiile care indic\u0103 furie sau triste\u021be<\/i>.<\/p>\n Stresul \u00eenr\u0103ut\u0103\u021be\u0219te \u00een mod semnificativ r\u0103spunsul fiziologic la un alergen. <\/b><\/p>\n Autismul are cel mai puternic grad de ereditate dintre toate tulbur\u0103rile neuropsihice<\/i>.<\/p>\n Mai mult\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een medita\u021bie era asociat\u0103 cu mai pu\u021bin\u0103 anxietate \u0219i cu o abilitate sporit\u0103 de a fi atent. <\/b><\/p>\n Sistemele cerebrale ale aten\u021biei pot fi antrenate<\/i>.<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" by Oana Grecea G\u00e2ndurile pe care le g\u00e2ndim \u0219i emo\u021biile pe care le sim\u021bim reflect\u0103 tipare ale activit\u0103\u021bii creierului \u2013 spune unul dintre cei care au studiat ani \u00een \u0219ir activitatea creierului uman. C\u00e2t de mult ne influen\u021beaz\u0103 asta \u00een via\u021ba de zi cu zi, c\u00e2t este genetic, c\u00e2t \u021bine de mediul \u00een care…<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":25023,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[931],"tags":[762,489,763,248],"class_list":["post-21187","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-books-recenzii-carti-povesti","tag-creier","tag-dezvoltare-personala","tag-inteligenta-emotionala","tag-psihologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21187","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21187"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21187\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25533,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21187\/revisions\/25533"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/25023"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21187"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21187"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21187"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Despre depresie<\/h3>\n