editura ALL<\/a>) te face cel pu\u021bin s\u0103 fii mai atent la ce \u00ee\u021bi dore\u0219ti sau proiectezi \u00een viitor.<\/p>\n<\/p>\n
Dup\u0103 mine, cartea este un fel de \u201dSecretul\u201d (al Rhondei Byrne), doar c\u0103 vine cu argumente \u0219tiin\u021bifice ori citate ale unor autori care au realizat importan\u021ba g\u00e2ndurilor lor. \u201dAst\u0103zi te afli acolo unde te-au dus g\u00e2ndurile de ieri, iar m\u00e2ine te vei afla acolo unde te vor duce g\u00e2ndurile de azi<\/i>\u201d. \u2013 Blaise Pascal. E greu s\u0103 crezi c\u0103 mintea nu umbl\u0103 singur\u0103 aiurea, f\u0103r\u0103 ca tu s\u0103-i fi dat vreun impuls, vreun motiv. Dac\u0103 te la\u0219i marcat, cople\u0219it de ceva \u0219i-\u021bi faci griji, lucrurile alea se vor vedea \u00een ceea ce mintea ta transmite. Autorul subliniaz\u0103 faptul c\u0103 nu g\u00e2ndurile pozitive sunt cele care ne ocup\u0103 de obicei mintea, ci, \u00een majoritatea timpului, cele rele \u0219i ur\u00e2te.<\/p>\n
Ce putem face? \u201dSchimbarea modului de a g\u00e2ndi determin\u0103 modific\u0103ri ale modului cum v\u0103 sim\u021bi\u021bi, ceea ce genereaz\u0103 modific\u0103ri ale comportamentului. Suntem cu to\u021bii produsul a ceea ce g\u00e2ndim<\/em>\u201d, spune Borg. \u0218i, dup\u0103 cum spuneam, exist\u0103 \u0219i explica\u021bii \u0219tiin\u021bifice pentru asta. Creierul are \u00eencorporat\u0103 o \u201dfarmacie\u201d proprie. G\u00e2ndirea d\u0103 na\u0219tere unor emo\u021bii, care genereaz\u0103 substan\u021be chimice \u2013 unele dintre acestea sunt de ajutor, iar altele nu. \u201d\u00cen sistemul limbic, hipotalamusul distribuie substan\u021be chimice, ca r\u0103spuns la g\u00e2ndurile pe care le ave\u021bi; atunci c\u00e2nd trece\u021bi de la o g\u00e2ndire negativ\u0103 (sau invers), hipotalamusul reac\u021bioneaz\u0103 \u00een consecin\u021b\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\nUnul din sfaturi \u00ee\u021bi spune practic mai frumos s\u0103-\u021bi tr\u0103ie\u0219ti clipa, c\u0103 trebuie s\u0103 accep\u021bi faptul c\u0103 via\u021ba e a\u0219a cum e \u0219i c\u0103 exist\u0103 anumite lucruri care ne dep\u0103\u0219esc. Iar acceptarea pare singurul r\u0103spuns pe care \u00eel avem la dispozi\u021bie pentru a ne p\u0103stra starea de bine.<\/p>\n
Cogni\u021biile noastre sunt cele care determin\u0103 modul \u00een care ne sim\u021bim, \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, felul \u00een care ne comport\u0103m. Controlul este considerat de c\u0103tre cercet\u0103torii care studiaz\u0103 problemele legate de stres \u0219i anxietate drept un element fundamental \u00een ceea ce prive\u0219te situa\u021bia de stres.<\/p>\n
Tot cercet\u0103torii spun c\u0103 atunci c\u00e2nd o stare de tensiune se transform\u0103 \u00eentr-o stare de stres, influen\u021bele se fac sim\u021bite pe patru planuri: mental, emo\u021bional, fiziologic \u0219i comportamental.<\/p>\n
\u201dNu lucrurile \u00eel tulbur\u0103 pe om, ci perspectivele pe care le are asupra lor<\/em>\u201d spunea \u0219i Epictet. <\/b><\/p>\nJames Borg arat\u0103 c\u0103 sunt patru tehnici de adaptare a situa\u021biilor stresante: adaptarea, acceptarea, evitarea \u0219i transformarea.<\/p>\n
Iar explica\u021biile \u0219tiin\u021bifice continu\u0103: \u201dSchimbarea modului de a g\u00e2ndi, combinat\u0103 cu exerci\u021biile fizice (ideal, exerci\u021bii aerobice), reprezint\u0103 o modalitate excelent\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a dispozi\u021biei \u2013 a\u0219a cum arat\u0103 toate studiile realizate. Hormonul numit peptid\u0103 (produs pe m\u0103sura cre\u0219terii pulsului) \u00eentrerupe fluxul de adrenalin\u0103 \u0219i reduce r\u0103spunsul la stres, \u00eentrerup\u00e2nd axa HPS care este responsabil\u0103 de r\u0103spunsul lupt\u0103 sau fugi\u201d.<\/p>\n
E bine de \u0219tiut<\/h3>\n\n- Creierul stocheaz\u0103 amintirile, speran\u021bele, visele, antipatiile, fricile \u0219i g\u00e2ndurile noastre.<\/li>\n
- Sarcina creierului este s\u0103 interpreteze \u0219i s\u0103 stocheze informa\u021biile primite de la sim\u021buri, pe care le folose\u0219te pentru a controla corpul.<\/li>\n
- A\u0219tept\u0103rile noastre vis-a-vis de succes sau e\u0219ec pot avea o influen\u021b\u0103 asupra a ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een via\u021b\u0103. Prin optimismul sau pesimismul nostru, gener\u0103m o reac\u021bie \u00een lan\u021b.<\/li>\n
- G\u00e2ndurile noastre modific\u0103 circuitele neuronale \u0219i chimia creierului.<\/li>\n<\/ul>\n
<\/p>\n
Femeile versus b\u0103rba\u021bii<\/h3>\n\n- Creierul uman c\u00e2nt\u0103re\u0219te aproximativ 0,9 \u2013 1,4 kg.<\/li>\n
- Celule nervoase sunt distribuite mai dens \u00een creierul femeii. <\/b><\/li>\n
- Mintea unui b\u0103rbat \u0219i cea a unei femei proceseaz\u0103 informa\u021bia \u00een mod diferit. Acela\u0219i computer, alt software. <\/b><\/li>\n
- Femeile au o conexiune mai bun\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi ale creierului.<\/li>\n
- Femeile, comparativ cu b\u0103rba\u021bii, au mai mul\u021bi neuroni \u00een emisfera st\u00e2ng\u0103 a creierului, aceasta fiind partea care se ocup\u0103 de limbaj \u0219i de capacit\u0103\u021bile de memorare.<\/li>\n
- Femeile se descurc\u0103 mai bine dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii la testele legate de cuno\u0219tin\u021bele dob\u00e2ndite pe cale oral\u0103.<\/li>\n
- \u00cen ce priveste ascultarea \u0219i vorbirea, s-a constatat c\u0103 femeile \u00ee\u0219i folosesc creierul \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii. <\/b><\/li>\n
- B\u0103rba\u021bii uit\u0103, dar nu iart\u0103 niciodat\u0103. Femeile iart\u0103, dar nu uit\u0103 niciodat\u0103. <\/b><\/li>\n<\/ul>\n
\u00a0<\/b><\/p>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
by Oana Grecea Articolul face parte din campania vALLuntar ini\u0163iat\u0103 de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA. Pentru fiecare 15 comentarii de la carte, se planteaz\u0103 un copac. A\u0219a c\u0103, v\u0103 rog ajuta\u021bi-m\u0103 s\u0103-l plant\u0103m \u0219i comenta\u021bi pe baza c\u0103r\u021bii sau a celor scrise de mine.\u00a0Despre proiect am scris aici. Unul dintre cele 60.000…<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":25383,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[931],"tags":[489,1282,248,1270],"class_list":["post-21088","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-books-recenzii-carti-povesti","tag-dezvoltare-personala","tag-minte","tag-psihologie","tag-reflectie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21088","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21088"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21088\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25539,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21088\/revisions\/25539"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/25383"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21088"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21088"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21088"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}