Autobiografia unuia dintre cei mai \u00eendr\u0103gi\u021bi \u0219i nonconformi\u0219ti regizori contemporani<\/em>, relativ aproape de data apari\u021biei sale pe pia\u021b\u0103, am v\u0103zut pe internet deja publicate c\u00e2teva recenzii, \u00eengreun\u00e2ndu-mi un pic inspira\u021bia, dar aduc\u00e2ndu-mi alinarea c\u0103 \u0219i al\u021bii au fost interesa\u021bi de carte. \u00cen afara filmelor sale, premiate sau nu, regizorul s\u00e2rb a fost \u0219i este pentru rom\u00e2ni unul de-al nostru, provenit din Europa de Est, dintr-o \u021bar\u0103 c\u00e2ndva comunist\u0103.<\/strong><\/p>\nDe altfel, \u00een carte am g\u0103sit multe similitudini cu g\u00e2ndirea balcanic\u0103, dar am putut cunoa\u0219te \u0219i realit\u0103\u021bile istorice ale fostei Iugoslavii din timpurile copil\u0103riei \u0219i tinere\u021bii lui Emir Kusturika:\u00a0\u201e\u00cen Balcani, emo\u021bia nu exprim\u0103 numai bucuria sau numai triste\u021bea, ci ambele la un loc\u201c<\/em>. Despre aceast\u0103 carte Le Figaro Magazine spune c\u0103 este\u00a0\u201eo autobiografie minunat de balcanic\u0103, la fel ca \u0219i titlul s\u0103u\u201c<\/em>.<\/p>\n<\/p>\n
Volumul de fa\u021b\u0103 nu este o deloc o poveste a filmelor sale, ci mai degrab\u0103 o amintire a copil\u0103riei \u0219i tinere\u021bii, a prietenilor, o evocare a figurilor familiare \u0219i rela\u021biilor cu p\u0103rin\u021bii s\u0103i, toate \u00een contextul politic al anilor 1970-1980.\u00a0 Kusturika spune:\u00a0\u201e\u00cen lipsa uit\u0103rii, am putea oare s\u0103 mai deschidem ochii spre ziua de m\u00e2ine? Uitarea este aceea care alin\u0103 durerea unei iubiri pierdute\u201c<\/em>.<\/p>\nRegizorul s\u00e2rb a reu\u0219it s\u0103 scrie o carte cu mult umor, f\u0103c\u00e2nd haz de necaz \u0219i s\u0103 fie ironic la adresa sa. Poveste\u0219te cum, pe vremea sa,<\/p>\n
c\u00e2nd un b\u0103iat vroia s\u0103-i spun\u0103 unei fete\u00a0\u201eM\u0103 sco\u021bi din min\u021bi, e\u0219ti super, \u00eei zicea: Fat\u0103, e\u0219ti o Delilah!\u201c<\/em>, dup\u0103 melodia\u00a0Delilah\u00a0<\/em>c\u00e2ntat\u0103 de Tom Jones. Pentru c\u0103 a studiat regia la Praga, a putut face urm\u0103toarea observa\u021bie:\u201eBerea \u00eei toropea zilnic pe cet\u0103\u021benii acestei \u021b\u0103ri (Cehia), at\u00e2t c\u00e2t s\u0103 poat\u0103 suporta ocupa\u021bia sovietic\u0103\u201c<\/em>.<\/p>\nMulte din convingerile sale proveneau din felul cum a fost educat.\u201eReu\u0219ita \u00een via\u021b\u0103 trece prin \u0219coal\u0103, era convingerea mamei regizorului\u201c<\/em>, sau:\u00a0\u201eLa noi, victoriile, ca \u0219i \u00eenfr\u00e2ngerile, sunt s\u0103rb\u0103torite prin acelea\u0219i lacrimi, a\u0219a ca nu se pot separa\u201c<\/em>.<\/p>\nDespre via\u021ba sa artistic\u0103, regizorul puncteaz\u0103 doar unele lucruri. Odat\u0103 aminte\u0219te o vorb\u0103 de-a unui profesor:\u201eOrice imbecil e \u00een stare s\u0103 fac\u0103 un copil, \u00eens\u0103 doar un om de excep\u021bie e capabil s\u0103 fac\u0103 un film mare\u201c<\/em>. Despre filmul s\u0103u\u00a0Underground<\/em>, spune c\u0103 nu era o biografie a lui Tito, simbolul major al destinului nostru tragic, ci o evocare a tragediei celor care cred orice se arat\u0103 la televizor. Deci un film despre propagand\u0103. Alt\u0103dat\u0103 vorbe\u0219te despre idolul s\u0103u:\u00a0\u201eAmarcord (filmul lui Fellini) a \u00eensemnat pentru filmele mele ceea ce Big Bang-ul a reprezentat pentru univers. Dup\u0103 ce l-am v\u0103zut, tot ceea ce s-a petrecut \u00een via\u021ba mea de cineast s-a m\u0103surat cu metrul lui\u201c<\/em>. C\u00e2nd a murit Federico Fellini, Kusturika scria:\u00a0\u201eP\u0103rintele meu \u00een domeniul celei de-a \u0219aptea arte ne-a p\u0103r\u0103sit. Acest eveniment a fost pentru mine mult mai important dec\u00e2t c\u0103derea Zidului Berlinului pentru civiliza\u021bia occidental\u0103. Moartea lui Fellini a f\u0103cut din noi, discipolii s\u0103i, ni\u0219te orfani. Estetica noastr\u0103, mo\u0219tenit\u0103 de la p\u0103rintele cinematografic, a fost supus\u0103 unei \u00eentregi serii de r\u0103sturn\u0103ri\u201c<\/em>.<\/p>\nVia\u021ba lui Kusturica \u00een exil<\/h3>\n
\u0219i a locuit \u00eent\u00e2i \u00een America, apoi \u00een Fran\u021ba, la Paris (construindu-\u0219i ulterior o cas\u0103 \u00een Normandia), dar nu a uitat niciodat\u0103 de unde provine \u0219i a fost mereu conectat la evenimentele din \u021bara sa.\u00a0\u201eFrancezii s-au b\u0103tut cu englezii pentru Normandia trei sute de ani, dar p\u0103m\u00e2ntul e prea nisipos pentru gustul meu. Nu are onctuozitatea lutului din \u021binutul meu natal, al c\u0103rui gust \u00eemi revenea adesea, \u00eempreun\u0103 cu imaginile trecutului \u0219i cu lacrimile copil\u0103riei\u201c<\/em>. Sau:\u00a0\u201e\u2026o cas\u0103 nu e o simpl\u0103 construc\u021bie, a\u0219a cum cred unii. Nu e doar o suprafa\u021b\u0103 de metri p\u0103tra\u021bi, a\u0219a cum o concepe arhitectura modern\u0103. O leg\u0103tur\u0103 nev\u0103zut\u0103 o ata\u0219eaz\u0103 de om\u2026. Ea este ca \u0219i cuibul pe care \u0219i-l construiesc p\u0103s\u0103rile. Casele: aici ia fiin\u021b\u0103 povestea omului, chiar \u0219i \u00een mintea celor f\u0103r\u0103 ad\u0103post\u201c<\/em>.<\/p>\n\u00cen timpul revoltelor din \u021bara sa, Kusturika subliniaz\u0103 prietenia dintre un s\u00e2rb \u0219i un musulman:\u00a0\u201eNu putea fi altfel. Trecutul \u00eei obliga. Amintirile \u00eei \u00eendatorau reciproc. Nici unul dintre ei nu putea uita cum se \u00eenfiripase prietenia lor, pe caldar\u00e2m, cum \u00eenv\u0103\u021baser\u0103 \u00eempreun\u0103 regulile \u0219i morala str\u0103zii. \u00ce\u0219i pl\u0103teau datoria acum, pe timp de r\u0103zboi. Pentru c\u0103, mai presus de orice, exista o lege care cerea \u0219i sacrificii: s\u0103 nu fii niciodat\u0103 un b\u0103rbat lipsit de onoare!\u201c<\/em><\/p>\nExilul s\u0103u este permanent:\u00a0\u201eMarile realiz\u0103ri impun o schimbare \u00een stilul de via\u021b\u0103, obiceiurile se schimb\u0103 \u0219i ele. C\u00e2nd ai gustat o dat\u0103 m\u00e2ncarea japonez\u0103, iar resursele tale financiare se situeaz\u0103 foarte departe de nivelul ora\u0219ului natal, nici m\u0103car mirosul de chiftelu\u021be pr\u0103jite nu te poate ademeni s\u0103 faci cale \u00eentoars\u0103\u201c<\/em>.<\/p>\nCe nu mi-a pl\u0103cut la carte<\/h3>\n
\u00a0Unde sunt eu \u00een toat\u0103 povestea asta?<\/em><\/strong>, este faptul c\u0103 la fiecare capitol scrie traducere de \u2026 ceea ce mi se pare obositor \u0219i inutil.<\/p>\nAceasta recenzie a aparut pe blogul librariei on-line elefant.ro, adica aici<\/a>.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" by Oana Grecea M\u0103rturisesc c\u0103 \u00een timp ce citeam acest volum \u2013\u00a0Unde sunt eu \u00een toat\u0103 povestea asta?\u00a0cu subtitlul\u00a0Autobiografia unuia dintre cei mai \u00eendr\u0103gi\u021bi \u0219i nonconformi\u0219ti regizori contemporani, relativ aproape de data apari\u021biei sale pe pia\u021b\u0103, am v\u0103zut pe internet deja publicate c\u00e2teva recenzii, \u00eengreun\u00e2ndu-mi un pic inspira\u021bia, dar aduc\u00e2ndu-mi alinarea c\u0103 \u0219i al\u021bii…<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":25041,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[932,931],"tags":[680,1211,681,255],"class_list":["post-21081","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-longevitate-interviuri","category-books-recenzii-carti-povesti","tag-balcani","tag-cultura","tag-emir-kusturica","tag-film"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21081","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21081"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21081\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25546,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21081\/revisions\/25546"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/25041"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21081"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21081"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21081"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}