{"id":21044,"date":"2012-12-20T05:30:42","date_gmt":"2012-12-20T05:30:42","guid":{"rendered":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/ce-a-vazut-cainele\/"},"modified":"2026-08-07T14:31:25","modified_gmt":"2026-08-07T11:31:25","slug":"ce-a-vazut-cainele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/ce-a-vazut-cainele\/","title":{"rendered":"Ce a vazut cainele?"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Cine a spus c\u0103 presa scris\u0103 moare? Citindu-l pe Gladwell \u0219i scrierile lui lungi, pot afirma c\u0103 a\u0219a arat\u0103 viitorul. Sub form\u0103 de articole analiz\u0103-eseu, lungi \u0219i bine documentate. Contractul lui Max Gladwell ca jurnalist la New Yorker prevede circa 40.000 \u2013 50.000 de cuvinte\/an, ceea ce poate p\u0103rea pu\u021bin.<\/strong> Iar jurnali\u0219tii care-\u0219i m\u0103soar\u0103 articolele \u00een cuvinte atunci c\u00e2nd scriu, \u00eemi vor da dreptate.<\/p>\n

Ce am observat \u0219i admirat citind cartea \u201dCe a v\u0103zut c\u00e2inele<\/em><\/strong>\u201d (ap\u0103rut\u0103 la editura Publica), este c\u0103 autorul \u2013 Max Gladwell nu \u00ee\u0219i d\u0103 cu p\u0103rerea f\u0103r\u0103 o investiga\u021bie minu\u021bioas\u0103, \u0219i nu-\u0219i d\u0103 aere de expert, orice afirm\u0103 vine dintr-o surs\u0103, sau ca o concluzie la vreun studiu. Chiar mi-a pl\u0103cut cum insereaz\u0103 cifrele \u00een articole \u0219i \u00een interviul publicat la sf\u00e2r\u0219itul c\u0103r\u021bii el recomand\u0103 jurnali\u0219tilor s\u0103 frecventeze mai pu\u021bin seminariile de jurnalism \u0219i mai mult cursuri postuniversitare, \u00een spe\u021b\u0103 s\u0103 fac\u0103 un masterat \u00een statistic\u0103.<\/p>\n

Celebrul jurnalist spune c\u0103 \u201dOricine \u0219i orice au o poveste \u00een spate<\/em>\u201d \u0219i c\u0103 \u201dscrisul de calitate nu se apreciaz\u0103 dup\u0103 capacitatea, sau incapacitatea sa de a convinge. Succesul sau e\u0219ecul st\u0103 \u00een capacitatea scriiturii de a angaja cititorul, de a-l face s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, de a-i oferi o imagine a ceea ce se petrece \u00een mintea altora<\/em>\u201d.<\/p>\n

El crede, referitor la e\u0219ecuri \u00een business – c\u0103 asociem dorin\u021ba de a risca un faliment de propor\u021bii – \u0219i capacitatea de a ne ridica din cenu\u0219\u0103 \u2013 cu \u00eendr\u0103zneala \u0219i curajul. \u201dE nevoie de mai mult curaj \u0219i eroism pentru a sfida impulsurile firii omene\u0219ti \u0219i a face pa\u0219ii hot\u0103r\u00e2\u021bi \u0219i durero\u0219i ce ne preg\u0103tesc pentru inimaginabil<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00cen 450 de pagini el are 19 eseuri\/povestiri publicate \u00een New Yorker<\/strong>, toate foarte bine documentate \u0219i un exemplu foarte bun de scriere. Adic\u0103 am crezut, pentru c\u00e2teva minute c\u0103 eseurile sunt scrise pentru aceast\u0103 carte, nu c\u0103 fac parte din paginile unui ziar, pentru c\u0103 \u00een ele se g\u0103sesc inclusiv dialoguri, mai pu\u021bin folosite \u00een scrierile jurnalistice din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

<\/p>\n

Mi-a pl\u0103cut povestirea \u201dDespre culoare, cu sinceritate<\/strong><\/em>\u201d, care vorbe\u0219te despre cum sloganul L\u2019Oreal: \u201dPentru c\u0103 merit!<\/em><\/strong>\u201d a consolidat puternic brandul. L\u2019Oreal a luat propozi\u021bia minune \u0219i a transformat-o \u00een sloganul \u00eentregii campanii. El spune c\u0103 un procentaj de 71% din popula\u021bia feminin\u0103 a Americii identific\u0103 propozi\u021bia cu brandul L\u2019Oreal, o situa\u021bie f\u0103r\u0103 precedent pentru un slogan (prin compara\u021bie cu un nume de brand).<\/p>\n

\u00cen eseul \u201dArta e\u0219ecului<\/em><\/strong>\u201d, \u00een care spune de ce unii oameni intr\u0103 \u00een panic\u0103 iar al\u021bii se blocheaz\u0103 are c\u00e2teva considera\u021bii interesante: \u201dAtunci c\u00e2nd e\u0219ti \u00eenv\u0103\u021bat ceva pentru prima dat\u0103, g\u00e2nde\u0219ti lucrul respectiv pas cu pas, mecanic\u201d<\/em>. Sau: \u201d\u00cen condi\u021bii de stres, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca sistemul explicit s\u0103 preia controlul<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u201dPersoanele cu o experien\u021b\u0103 bogat\u0103 se panicheaz\u0103 cel mai greu, fiindc\u0103 \u0219i dac\u0103 stresul le \u0219terge amintirile recente, tot se mai pot baza pe substratul de experien\u021b\u0103 pe care l-au acumulat<\/em>\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen eseul \u201dGenii t\u00e2rzii<\/em><\/strong>\u201d, face o pledoarie fa\u021b\u0103 de percep\u021biile oamenilor care tind s\u0103 echivaleze geniul cu precocitatea \u0219i arat\u0103 cum Cezanne spre exemplu a fost un geniu descoperit t\u00e2rziu: \u201dSuccesul geniilor t\u00e2rzii depinde \u00een cel mai \u00eenalt grad de eforturile celor din jur<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00cen povestirea \u201dCele mai mari \u0219anse de succes<\/em><\/strong>\u201d \u2013 cum facem angaj\u0103ri atunci c\u00e2nd nu \u0219tim cine-i potrivit pentru post? – vorbe\u0219te despre diver\u0219i angaja\u021bi \u0219i aptitudinile lor. D\u0103 exemplul unui economist de la Standford care estimeaz\u0103 c\u0103 elevii din clasa unui profesor slab vor \u00eenv\u0103\u021ba, \u00een medie, \u00eentr-un an, jum\u0103tate din materia ce trebuia parcurs\u0103 \u00een mod normal. Elevii unui profesor bun vor \u00eenv\u0103\u021ba toat\u0103 materia, plus \u00eenc\u0103 jum\u0103tate, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 de timp<\/em>. \u00cen realitate, copilului \u00eei e mai bine \u00eentr-o \u0219coal\u0103 mai slab\u0103, dar la clasa unui profesor bun, dec\u00e2t \u00eentr-o \u0219coal\u0103 de elit\u0103, la clasa unui profesor slab, mai subliniaz\u0103 \u00een povestire.<\/p>\n

\u201dCele mai bune companii aveau \u00een fruntea lor oameni obseda\u021bi de chestiunea g\u0103sirii unor noi talente<\/strong>\u201d.<\/p>\n

El mai spune c\u0103 succesul \u00een economia modern\u0103 necesit\u0103 o \u201dg\u00e2ndire orientat\u0103 spre talent\u201d, o convingere ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 c\u0103 promovarea talentului la toate nivelurile este strategia care-\u021bi va permite s\u0103-\u021bi dep\u0103\u0219e\u0219ti concuren\u021ba.<\/p>\n

UN TRUISM al noii economii spune c\u0103 succesul unei afaceri depinde, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, de calitatea oamenilor pe care-i angajeaz\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen ultima\u00a0 perioad\u0103 \u00eemi apare din nou \u00een fa\u021ba ochilor teoria conform c\u0103reia primele 10-15 secunde conteaz\u0103 despre p\u0103rerea pe care \u021bi-o face un om. \u201dC\u00e2nd ne form\u0103m o opinie instantanee, procesul dureaz\u0103 o secund\u0103. Iar rezultatul este, foarte limpede, un sentiment pe care-l exprim\u0103m f\u0103r\u0103 nicio dificultate<\/em>\u201d.<\/p>\n

\"Ce<\/a><\/p>\n

Sfaturi<\/h3>\n

La angajare<\/em> \u2013 trebuie s\u0103 la\u0219i impresia de \u00eencredere \u00een for\u021bele proprii \u0219i-n cine e\u0219ti. Cum? Vorbind limpede \u0219i z\u00e2mbind.<\/p>\n

Pentru jurnali\u0219ti<\/em>: Chestiunea esen\u021bial\u0103 e subiectul despre care scrii. Rolul jurnalistului generalist se diminueaz\u0103 treptat. Jurnalismul \u00eensu\u0219i trebuie sa evolueze.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 ceva despre autor<\/h3>\n

N\u0103scut \u00een Marea Britanie \u0219i crescut \u00een Canada, Gladwell a studiat istoria la Universitatea dinToronto. \u0218i-a dorit o carier\u0103 \u00een publicitate, dar neg\u0103sind de lucru, s-a orientat c\u0103tre jurnalism.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cine a spus c\u0103 presa scris\u0103 moare? Citindu-l pe Gladwell \u0219i scrierile lui lungi, pot afirma c\u0103 a\u0219a arat\u0103 viitorul. Sub form\u0103 de articole analiz\u0103-eseu, lungi \u0219i bine documentate. Contractul lui Max Gladwell ca jurnalist la New Yorker prevede circa 40.000 \u2013 50.000 de cuvinte\/an, ceea ce poate p\u0103rea pu\u021bin.<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":25384,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[931],"tags":[1274,464,682,270],"class_list":["post-21044","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-books-recenzii-carti-povesti","tag-animale","tag-poveste","tag-recenzie","tag-roman"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21044","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21044"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21044\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25551,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21044\/revisions\/25551"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/25384"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21044"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21044"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21044"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}