{"id":20887,"date":"2012-09-22T19:59:50","date_gmt":"2012-09-22T19:59:50","guid":{"rendered":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/bunul-simt-ca-paradox-de-alexandru-paleologu\/"},"modified":"2026-08-07T14:43:17","modified_gmt":"2026-08-07T11:43:17","slug":"bunul-simt-ca-paradox-de-alexandru-paleologu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/bunul-simt-ca-paradox-de-alexandru-paleologu\/","title":{"rendered":"“Bunul simt ca paradox”, de Alexandru Paleologu"},"content":{"rendered":"

O carte \u201egrea\u201d, care te provoac\u0103 s\u0103 fii la \u00een\u0103l\u0163imea cuvintelor exprimate, ca s\u0103 po\u0163i \u00een\u0163elege subtilit\u0103\u0163ile autorului. Dar o carte care merit\u0103 citit\u0103.<\/em><\/p>\n

Volumul de eseuri\u00a0Bunul-sim\u0163 ca paradox<\/em>\u00a0are un efect de \u201calarmare a inteligen\u0163ei\u201d: o alert\u0103 produs\u0103 \u00een interiorul structurilor betonate ale inteligen\u0163ei, menit\u0103 s\u0103 o elibereze, s\u0103-i insufle, astfel, curajul firescului sau, cum spune autorul, \u201c\u00eendrazneala de a fi banal\u201d (firescul e \u00een fond un act de curaj): cu alte cuvinte, inteligen\u0163a este \u00eendemnat\u0103 spre o permanent\u0103 \u201cdislocare\u201d din sine, pentru a se salva de la osificarea \u00een propriile abstrac\u0163ii \u015fi a se lep\u0103da de arogan\u0163ele ce o m\u0103rginesc, act de curaj ce este posibil doar prin mijlocirea vital\u0103 a bunului sim\u0163. Luciditatea, \u00eentemeiat\u0103 \u00een bunul sim\u0163, nu poate fi dec\u00e2t liber\u0103: mi\u015fcarea ei nu e nici haotic\u0103, nici mecanic\u0103, ci coerent\u0103. E o coeren\u0163\u0103 vie care exclude deopotriv\u0103 risipirea \u00een haosul afectelor \u015fi \u00eencremenirea \u00een mecanica abstrac\u0163iilor. Aceast\u0103 coeren\u0163\u0103 se na\u015fte din tensiunea \u00een care se reunesc (sub semnul bunului-sim\u0163), sus\u0163in\u00e2ndu-se \u015fi sporindu-se reciproc, luciditatea \u015fi sentimentul; scindarea acestei unit\u0103\u0163i vii face ca ambele p\u0103r\u0163i esen\u0163iale s\u0103 sucombe iremediabil \u00een prostie, rat\u00e2nd, ca atare, libertatea. Cum spune Paleologu, nu inteligen\u0163a este contrariul prostiei; \u201ccontrariul prostiei e bunul-sim\u0163\u201d.<\/p>\n

<\/p>\n

Astfel, bunul-sim\u0163 se manifest\u0103 sub auspiciile paradoxului, care sfideaz\u0103 locurile comune, alert\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a cu privire la adev\u0103r, rezult\u00e2nd, \u00een fond, \u00een reunirea a ceea ce a fost nefiresc scindat, \u00een scopul reinstituirii coeren\u0163ei, a firescului.<\/p>\n

Din carte<\/h3>\n

A fi distrat<\/em><\/p>\n

Distrac\u0163ia e o manifestare a setei de cunoa\u015ftere. Distratul, absorbit de g\u00eenduri l\u0103untrice sau fascinat de spectacolul lumii externe, din care surprinde detalii revelatoare, urm\u0103rindu-le cu o curiozitate plin\u0103 de mirare, e nedisponibil, absent la solicit\u0103rile imediate, fiind total solicitat de cunoa\u015ftere. Ceilal\u0163i, de\u015ftep\u0163ii, iste\u0163ii, consider\u0103 realitatea gata f\u0103cut\u0103, cunoscut\u0103, clasat\u0103; o preiau \u00een bloc, \u00een fond schematic \u015fi abstract; trec prin via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 esen\u0163ele, percep cu promptitudine tot ce e convertibil \u00een cifre sau practice combina\u0163ii, dar nu \u015ftiu nimic sau prea pu\u0163in despre via\u0163\u0103. Numai distra\u0163ii apercep realul, numai ei \u015ftiu s\u0103 descopere.<\/p>\n

\u00a0<\/em>Despre modestie<\/em><\/p>\n

A\u015f vrea s\u0103 spun ceva despre modestie ca virtute nu moral\u0103 ci tehnic\u0103, adic\u0103 despre modestie ca metod\u0103 de lucru (\u015fi de cunoa\u015ftere, ceea ce din punctul meu de vedere e cam totuna). Un om de \u015ftiin\u0163\u0103, un artist, un conduc\u0103tor, trebuie s\u0103 fie capabil \u015fi de \u00eendoial\u0103 \u015fi de siguran\u0163\u0103; oric\u00eet de contradictorii \u00een aparen\u0163\u0103, aceste dou\u0103 atitudini s\u00eent indispensabile \u015fi lipsa uneia se resimte neap\u0103rat \u00een rezultate. Nu numai \u00eendoiala, dar \u015fi siguran\u0163a \u00eenseamn\u0103 modestie; cel care, dup\u0103 cine \u015ftie c\u00eet\u0103 ezitare, nemul\u0163umire de sine, str\u0103danie \u015fi perseveren\u0163\u0103, sau (aparent) dintr-odat\u0103 f\u0103r\u0103 gre\u015f, ajunge s\u0103 ispr\u0103veasc\u0103 un lucru de seam\u0103, acela e sigur de valoarea lui \u015fi asta \u00eel face r\u0103bd\u0103tor \u015fi m\u0103surat; el va \u015fti s\u0103 suporte \u015fi nerecunoa\u015fterea \u015fi critica \u015fi batjocura, oric\u00eet l-ar face s\u0103 sufere. El va \u015fti exact p\u00een\u0103 unde a putut ajunge \u015fi p\u00een\u0103 unde nu. Un exemplu frumos de modestie \u00eel dau aceste cuvinte spuse de Goethe lui Eckermann: “Tieck e un mare poet, dar a-l compara cu mine e ca \u015fi c\u00eend m-ai compara pe mine cu Shakespeare”.<\/p>\n

Infatuarea, supralicitarea operei proprii, setea de adula\u0163ie ascund undeva sub lipsa de \u00eendoial\u0103 o secret\u0103 nesiguran\u0163\u0103 \u015fi s\u00eent \u00een fond de o pauper\u0103 modestie: cea de a se mul\u0163umi cu prea pu\u0163in, de a se am\u0103gi cu camelot\u0103. Tot a\u015fa de s\u0103rman\u0103 e \u015fi fala de a apar\u0163ine unei anumite familii, rase sau profesii (altceva e m\u00eendria de a perpetua o tradi\u0163ie ilustr\u0103, cu modestie fa\u0163\u0103 de aceasta). “Prostul – zice un proverb – dac\u0103 nu e fudul n-are haz.”<\/p>\n

F\u0103\u0163\u0103rnicia e odioas\u0103, exist\u0103 \u00eens\u0103 o modestie ipocrit\u0103, care e ironic\u0103, \u015fi una conven\u0163ional\u0103, care e curtenitoare. Dar a cunoa\u015fte m\u0103sura exact\u0103 a meritului propriu \u015fi a o m\u0103rturisi f\u0103r\u0103 indiscre\u0163ie nu e \u00een afara curteniei \u015fi nici a modestiei: “De dire moins de soi qu’il n’y en a, c’est sottise, non modestie” (Montaigne, Ess. 2, c. VI).<\/p>\n

Despre exagerare<\/em><\/p>\n

“S\u0103 nu exager\u0103m!” Dar, m\u0103 rog, de ce s\u0103 nu exager\u0103m? Geometria e exagerare, filosofia e exagerare, poezia tot a\u015fa. Tot ce are sens este exagerare. Realitatea curent\u0103 e a\u015fa cum e \u015fi at\u00eeta c\u00eet e, dar cunoa\u015fterea exagereaz\u0103. Realul, \u00een sens ontologic, \u015fi idealitatea ca necesitate a spiritului s\u00eent exager\u0103ri. A avea “m\u0103sur\u0103” nu \u00eenseamn\u0103 a turna ap\u0103 \u00een vin \u015fi a reduce totul la o scar\u0103 mijlocie, a\u015fa-zis normal\u0103. Pentru asemenea modera\u0163ie exist\u0103 un cuv\u00eent nem\u0163esc foarte bun: “Halbheit”, care \u00eenseamn\u0103 jum\u0103tate de m\u0103sur\u0103 \u015fi platitudine. “M\u0103sura” grecilor era excesiv\u0103, ca \u015fi hybris-ul care o rupea. Senin\u0103tatea lor era un echilibru nestatornic al exceselor contrarii.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 o doz\u0103 de exagerare nu exist\u0103 nici cunoa\u015ftere \u015fi nici ac\u0163iune. Nici \u015ftiin\u0163\u0103, nici art\u0103, nici dreptate. \u015ei nici bun-sim\u0163.<\/p>\n

Mai multe citate din carte, aici:\u00a0http:\/\/atelier.liternet.ro\/articol\/3147\/Alexandru-Paleologu\/Bunul-simt-ca-paradox.html<\/a><\/p>\n

“Se confunda mai intotdeauna bunul-simt cu simtul comun; e adevarat ca merg o buna bucata de drum impreuna, pornind de la constatari elementare. Dar simtul comun cade repede in aporii sau platitudini, in vreme ce bunul-simt isi urmeaza fara greseala drumul ajungind la descoperiri senzationale ca postulatul lui Euclid sau teoria lui Copernic. E darul de a \u00absimti bine\u00bb, de a discerne, de a-si reprezenta, de a imagina adevarul, de a indrazni.\u201c<\/p>\n

\u201eEsentiala finalitate a literaturii, a artei in genere, in care intra, vrind-nevrind si critica, si eseul, si filosofia, chiar si marea oratorie, este in ultima instanta o \u00abfinalitate fara scop\u00bb, adica una de cunoastere, de contemplare, de aprehendare a adevarului.\u201c<\/p>\n

(Alexandru Paleologu)<\/p>\n

Din cuprins<\/h3>\n

Indrazneala de a fi banal; Tehnica paradoxului; Bunul-simt ca paradox; Valorile consacrate si iconoclastii; Iconoclastii si valorile consacrate; Duelul lui Descartes; \u201eInteligenta normala\u201c; Umor si mizantropie; Carturari si intelectuali; Scepticism, dogmatism, sofistica; Elogiul gafei; A fi distrat; \u00a0Istoria si optimismul; Cinismul si morala; Exercitiu sofistic; Despre modestie; Despre exagerare; Lauda de sine; Curaj si ezitare.<\/p>\n

C\u0103r\u021bi scrise de acela\u0219i autor<\/h3>\n

Breviar pentru pastrarea clipelor; Despre lucrurile cu adevarat importante; Treptele lumii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu; Ipoteze de lucru; Spiritul si litera; Simtul practic; Alchimia existentei.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O carte \u201egrea\u201d, care te provoac\u0103 s\u0103 fii la \u00een\u0103l\u0163imea cuvintelor exprimate, ca s\u0103 po\u0163i \u00een\u0163elege subtilit\u0103\u0163ile autorului. Dar o carte care merit\u0103 citit\u0103. Volumul de eseuri\u00a0Bunul-sim\u0163 ca paradox\u00a0are un efect de \u201calarmare a inteligen\u0163ei\u201d: o alert\u0103 produs\u0103 \u00een interiorul structurilor betonate ale inteligen\u0163ei, menit\u0103 s\u0103 o elibereze, s\u0103-i insufle, astfel, curajul firescului sau, cum…<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":25067,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[931],"tags":[346,1261,1262,1259],"class_list":["post-20887","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-books-recenzii-carti-povesti","tag-alexandru-paleologu","tag-eseu","tag-filosofie","tag-literatura-romana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20887","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20887"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20887\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25577,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20887\/revisions\/25577"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/25067"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.oanagrecea.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}