Femeie care merge pe un drum printre copaci, în lumină caldă de după-amiază, cu o sticlă de apă în mână

Ce este healthspan? Diferența dintre a trăi mult și a trăi sănătos

Healthspan înseamnă numărul de ani în care trăiești sănătos și activ, liber de boli cronice care îți limitează viața de zi cu zi. Lifespan înseamnă numărul total de ani trăiți. Obiectivul longevității sănătoase este să apropii cele două cifre.

Healthspan și lifespan: care este diferența?

Lifespan se măsoară în ani de viață, de la naștere până la sfârșit. Healthspan se măsoară în ani de viață sănătoasă. Organizația Mondială a Sănătății urmărește un indicator apropiat, speranța de viață sănătoasă (HALE), care arată câți ani se așteaptă să trăiască o persoană în stare bună de sănătate.

Un exemplu simplu: două persoane trăiesc fiecare 85 de ani. Prima își petrece ultimii 15 ani cu boli cronice și ajutor la îngrijire, a doua rămâne activă și independentă până aproape de final. Lifespan-ul este același, healthspan-ul diferă cu un deceniu.

Cum definesc healthspan oamenii de știință?

Cuvântul este relativ nou în cercetare. Matt Kaeberlein, cercetător în biologia îmbătrânirii, scrie într-un editorial din revista GeroScience (2018) că PubMed, baza de date a articolelor medicale, avea înainte de anul 2000 doar 14 lucrări cu „healthspan” în titlu sau rezumat, iar până în iulie 2018 numărul urcase la 929.

Definiția cea mai folosită: healthspan este partea din viață petrecută în stare bună de sănătate, fără bolile și dizabilitățile îmbătrânirii. Kaeberlein îi vede o slăbiciune: „sănătate bună” este subiectivă și se poate pierde și recâștiga. El propune o scară continuă, iar healthspan-ul să fie suprafața de sub curba sănătății pe toată viața („healthspan index”, indice de healthspan). Până există o metodă acceptată de măsurare, termenul rămâne mai ales o idee pentru publicul larg.

Cercetătorii de la Mayo Clinic, Garmany, Yamada și Terzic, definesc în studiul din 2021 healthspan ca perioada fără boală și o măsoară prin speranța de viață ajustată la sănătate, adică un calcul care ia în considerare anii trăiți cu dizabilități și decesele premature.

Organizația Mondială a Sănătății definește speranța de viață sănătoasă (HALE) ca numărul mediu de ani în care o persoană se poate aștepta să trăiască în „sănătate deplină”, calculat pentru un anumit an și loc, cu tot cu gravitatea problemelor de sănătate.

Peter Attia, medic specializat în longevitate, descrie longevitatea ca pe un echilibru între lifespan (cât trăiești) și healthspan (cât de bine trăiești), iar în partea a doua include și sănătatea emoțională: fericirea, reziliența, scopul în viață și relațiile.

Cât de mare este decalajul dintre cele două?

O analiză publicată în revista științifică npj Regenerative Medicine, din familia de reviste Nature (Garmany, Yamada și Terzic, 2021), a comparat proiecțiile pentru 2020 și a calculat un decalaj global de aproximativ 9 ani între durata vieții și durata vieții sănătoase. Medicina a adăugat ani vieții mai repede decât a adăugat ani de sănătate, iar longevitatea sănătoasă pornește de la această diferență.

Cele mai noi cifre vin din JAMA Network Open (2024), un studiu pe 183 de state membre ale OMS, semnat de Armin Garmany și Andre Terzic de la Mayo Clinic. Decalajul global a fost de 9,6 ani în 2019, cu 13% mai mare decât în 2000. Statele Unite au avut cel mai mare decalaj, 12,4 ani (față de 10,9 în 2000), din cauza sănătății mintale, a consumului de substanțe și a afecțiunilor musculo-scheletice.

Femeile au avut un decalaj cu 2,4 ani mai mare decât bărbații, iar rezumatul Mayo Clinic leagă diferența de afecțiunile neurologice, musculo-scheletice și urinare și genitale.

Studiul din 2021 arăta, în plus, că speranța medie de viață a crescut cu aproximativ 26 de ani între 1950 și 2020, iar healthspan-ul nu a crescut în același ritm. Autorii susțin că prelungirea vieții fără amânarea bolilor lărgește decalajul.

De unde vine ideea? Comprimarea morbidității

Ideea a apărut înaintea cuvântului „healthspan”. James Fries, medic american, a publicat în 1980 în New England Journal of Medicine articolul „Aging, natural death, and the compression of morbidity” (Îmbătrânirea, moartea naturală și comprimarea morbidității). Teza lui este că boala se poate concentra într-o perioadă cât mai scurtă înaintea sfârșitului vieții. Pe scurt, scopul este să te îmbolnăvești cât mai târziu și pentru cât mai puțin timp. Cercetările de după 1980 au discutat și au testat teza, iar o sinteză din 2011 face bilanțul ei, 1980-2011.

Peter Attia are propriul nume pentru ultima parte: „deceniul marginal”, ultimul deceniu din viață, pe care îl are fiecare și în care oamenii nu își dau seama mereu când au intrat. Spune că un ultim deceniu bun cere decenii bune înaintea lui, așa cum exersezi tirul de la 100 de metri ca să-ți fie ușor la 50.

Ce influențează healthspan-ul?

Healthspan-ul răspunde la o strategie care acoperă mai multe planuri deodată: mișcarea, somnul, nutriția, sănătatea emoțională și relațiile sociale. Pe ultimul plan există date solide: o analiză a 148 de studii, cu aproape 309.000 de participanți, a găsit o probabilitate de supraviețuire cu circa 50% mai mare la oamenii cu relații sociale puternice (Holt-Lunstad și colab., PLOS Medicine, 2010).

Centenarii arată cât de diferite sunt drumurile. New England Centenarian Study, de la Boston University, îi urmărește pe oamenii trecuți de 100 de ani din 1995. Aproximativ 15% dintre ei au ajuns la 100 de ani fără nicio boală legată de vârstă, iar în jur de 90% erau încă independenți, în medie, la 93 de ani. Am scris mai mult despre ei în articolul Lecții de longevitate de la centenari.

Ce spun Sinclair și Attia despre healthspan

David Sinclair, geneticist la Harvard, definește longevitatea prin healthspan și discută despre activarea genelor longevității prin mișcare, post intermitent și alimentație pe bază de plante. Ideile lui sunt dezbătute în comunitatea științifică și rămân teme de discuție, fără valoare de recomandare medicală. Le-am rezumat în articolul Longevitatea nu e o iluzie. Ce spune David Sinclair.

Peter Attia propune în cartea Outlive decatlonul centenarilor: lista lucrurilor pe care vrei să le poți face la 80-90 de ani, pentru care te antrenezi de azi. Mi-am scris propria listă în articolul Cum vreau să trăiesc până la 100 de ani.

Cum începi azi

  1. Alege ce vrei să poți face la 80 de ani și scrie lista (decatlonul personal).
  2. Notează de unde pornești: forță, rezistență, somn, analize recomandate de medicul tău.
  3. Adaugă un obicei nou pe săptămână și păstrează-l o lună.
  4. Povestește-l cuiva apropiat, pentru că relațiile susțin atât motivația, cât și sănătatea.

Discută cu medicul tău înainte de analize, suplimente sau schimbări mari de stil de viață.

Pe aceeași temă: Lecții de longevitate de la centenari.

Întrebări frecvente despre healthspan

Ce este healthspan?
Healthspan este perioada din viață în care rămâi sănătos, activ și independent, liber de boli cronice care îți limitează zilele. Se măsoară în ani, la fel ca durata totală a vieții.

Care este diferența dintre healthspan și lifespan?
Lifespan numără toți anii pe care îi trăiești, indiferent de starea de sănătate. Healthspan numără doar anii de viață sănătoasă. Longevitatea sănătoasă urmărește să apropie cele două cifre.

Cât de mare este decalajul dintre healthspan și lifespan?
Cele mai noi cifre vin din studiul publicat în JAMA Network Open în 2024, cu date de la 183 de state: decalajul global a fost de 9,6 ani în 2019, iar în Statele Unite de 12,4 ani. Analiza din npj Regenerative Medicine (2021) calculase un decalaj global de aproximativ 9 ani.

Cum poți crește healthspan-ul?
Prin mișcare regulată, somn bun, alimentație echilibrată, grijă pentru sănătatea emoțională și relații apropiate. Un plan personal, construit împreună cu medicul tău, te ajută să le urmărești pas cu pas.

Surse

Health is the new wealth! Amor fati, Oana Grecea

Dacă ești preocupat/ă de sănătate, sensul vieții, stare de bine, abonează-te pe Substack la Longevity Mindset → substack.com/@oanagrecea

Similar Posts