Alzheimer-ul se poate preveni în aproape jumătate din cazuri, conform OMS

Pe 21 septembrie e Ziua Mondială a Alzheimer-ului (World Alzheimer’s Day), iar luna septembrie este cunoscută ca Luna Mondială Alzheimer (World Alzheimer’s Month). Longevitatea, tema pe care o urmăresc constant, înseamnă deopotrivă câți ani trăiești și cât de limpede gândești în anii ăia. Sănătatea creierului e o bucată esențială din ceea ce numim healthspan (durata de sănătate), alături de inimă, mușchi și somn.

Și pentru că Alzheimer-ul rămâne cea mai frecventă formă de demență pentru mulți oameni, și cea mai mare temere legată de îmbătrânire, m-am gândit să aduc în atenție ultimele cercetări.

Detalii mici pe care le trecem cu vederea sau le punem pe seama oboselii pot anunța cu ani înainte boala Alzheimer. Ron Brawer, un american de 83 de ani, își rezolva de ani buni integrama de luni a New York Times (cea mai ușoară din săptămână, integramele NYT devin tot mai grele spre weekend) și își cronometra timpul, de obicei în jur de 10 minute. Într-o dimineață, după 19 minute, avea completate doar 4 răspunsuri. În aceeași dimineață nu și-a amintit cuvântul „Grande” de la Starbucks. A sunat imediat doctorul, care l-a trimis la spital, unde i s-a descoperit un hematom subdural, o hemoragie cerebrală, operată chiar în seara aceea. Neurochirurgul i-a spus că, dacă ar fi ignorat semnul, probabil ar fi făcut un atac cerebral și ar fi murit. Povestea lui a apărut în Oldster Magazine, un newsletter american dedicat îmbătrânirii, sub titlul „How the New York Times Crossword Puzzle Saved My Life” (Cum mi-a salvat viața integrama New York Times). Asta chiar mă întrebam: cât din riscul de Alzheimer putem influența, prin lucruri simple, zilnice?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat în iulie 2026 ghiduri noi în care arată că până la 45% din riscul de demență, categorie care include Alzheimer-ul, poate fi prevenit sau întârziat prin acțiunea asupra unor factori modificabili, printre care fumatul, consumul de alcool, izolarea socială, sedentarismul, poluarea aerului și boli precum hipertensiunea sau diabetul. Adică aproape jumătate din poveste ține de obiceiuri pe care le construim sau le neglijăm de-a lungul deceniilor, mult mai mult decât de genetică sau de noroc.

Semnul care poate anunța Alzheimer-ul cu ani înainte

Cronometrarea zilnică a unei activități simple: cum a fost integrama, i-a oferit lui Ron un punct de comparație. Fără acel obicei, cele 19 minute în loc de 10 ar fi trecut poate neobservate, puse pe seama unei zile mai obosite. Din asta putem înțelege că putem urmări sănătatea cognitivă printr-o rutină simplă, repetată suficient de des încât să-i vedem abaterile. Poate fi o integramă, un joc de memorie, chiar și lista de cumpărături scrisă din minte înainte de a intra în magazin.

Cât din riscul de Alzheimer stă în mâinile noastre

Un studiu publicat în Scientific Reports, parte din BrainHealth Project (Proiectul pentru Sănătatea Creierului) al Center for BrainHealth, din Statele Unite, a urmărit 3.966 de adulți, cu vârste între 19 și 94 de ani, din peste 60 de țări, folosind un instrument numit BrainHealth Index (Indicele de Sănătate a Creierului), care măsoară deopotrivă claritatea gândirii, conexiunea socială și echilibrul emoțional. Cercetătorii au observat îmbunătățiri susținute, pe termen de trei ani, la participanții care și-au construit obiceiuri constante legate de somn, sprijin social și antrenament cognitiv, indiferent de vârstă, gen sau nivel de educație. Asta se potrivește cu procentul de 45% din ghidurile OMS: riscul de Alzheimer se construiește sau se reduce zi de zi, cu mult înainte de bătrânețe.

Ce face somnul profund pentru curățarea creierului de Alzheimer

Sistemul glimfatic al creierului, rețeaua care elimină amiloid-β și tau, cele două proteine strâns legate de boala Alzheimer, își reduce temporar activitatea în timpul unui antrenament fizic, din cauza unui vârf de noradrenalină, dar recuperează și se intensifică ulterior, mai ales în somnul profund, potrivit unui articol de pe SuperAge. Practic, mișcarea pregătește terenul, iar somnul face curățenia propriu-zisă. Printre obiceiurile recomandate pentru un somn mai bun: lumină naturala dimineața și un „nappuccino” (o cafea băută chiar înainte de un pui de somn scurt), în loc de o cafea oricând, la întâmplare. E un motiv în plus să vedem somnul ca pe partea din zi în care creierul își face, literalmente, curățenie.

Legătura dintre intestin și Alzheimer

Un studiu publicat în Nature Communications, o revistă științifică de prestigiu, arată că imidazole propionate (ImP), tradus propionat de imidazol, un metabolit produs de anumite bacterii intestinale atunci când descompun aminoacidul histidină, are un rol cauzal în bolile de tip Alzheimer. Nivelurile mai mari de ImP în sânge sunt asociate cu scoruri cognitive mai mici, chiar înainte de diagnostic, și cu markeri specifici de neurodegenerare. Cercetătorii au mai descoperit că fibrele alimentare reduc nivelul de ImP, iar cantitatea de proteină din dietă contează mult mai puțin decât s-ar crede. O bacterie implicată în producerea de ImP, Streptococcus mutans, trăiește de obicei în gură și e cunoscută pentru cariile pe care le provoacă, ceea ce leagă, surprinzător, igiena orală de sănătatea creierului pe termen lung.

Ce legătură are menopauza cu riscul de Alzheimer

Un studiu realizat la Stanford, universitate americană cunoscută pentru cercetarea medicală, publicat în revista Neurology, a urmărit femei aflate la menopauză și a arătat că terapia hormonală bazată exclusiv pe estrogen a fost asociată cu o reducere de 35% a markerilor specifici de Alzheimer și cu șanse cu 39% mai mici de a dezvolta demență. Într-un articol din newsletter-ul Well (al New York Times), se precizează că specialiști independenți atrag atenția asupra limitelor cercetării și spun că rezultatele nu ar trebui privite ca definitive. Peter Attia, medic american specializat în medicina longevității, descrie terapia locală cu estrogen vaginal la menopauză ca pe un tratament care previne infecțiile urinare și poate reduce riscul unor complicații serioase la vârsta a treia. Cele două direcții de cercetare, luate împreună, arată că discuția despre Alzheimer la femei se leagă direct de discuția despre menopauză și de felul în care tratăm sau ignorăm simptomele ei.

Ce teste poți face dacă vrei să știi cât de predispus/ă ești la Alzheimer

Testul cel mai accesibil momentan e genotiparea APOE, o analiză de sânge care identifică varianta genei APOE pe care o porți (E2, E3 sau E4). Alela E4 e cel mai cunoscut factor genetic de risc pentru Alzheimer; o persoană cu genotip E3/E4 are un risc de aproximativ 4 ori mai mare, iar cineva cu E4/E4 poate ajunge la un risc de până la 15 ori mai mare, comparativ cu populația generală. Testul se face în România la Synevo, care oferă și un panel extins cu genele PSEN1, PSEN2 și APP, implicate în formele familiale rare de Alzheimer, la Regina Maria, și la Clinica Sante. Pentru o imagine mai largă, care acoperă mai mult decât Alzheimer, MedLife are programul Longevity 100+, un test genetic extins care acoperă peste 100 de predispoziții și, de curând, și o analiză a microbiomului, gândit ca un profil general de risc. Un rezultat cu alela E4 rămâne un semnal de discutat cu un medic sau cu un consilier genetic. Pe lângă testul genetic, cercetătorii lucrează internațional la teste de sânge pentru biomarkeri precum pTau-217, o proteină care poate arăta modificări specifice Alzheimer cu ani înainte de simptome, tehnologie încă emergentă, care nu e deocamdată o analiză de rutină în clinicile din România.

De ce cititul ajută mai mult împotriva Alzheimer-ului decât ChatGPT

Un studiu realizat pe parcursul a patru luni de cercetători de la MIT (Massachusetts Institute of Technology, una dintre cele mai cunoscute universități tehnice din Statele Unite) a comparat oamenii care foloseau ChatGPT pentru a scrie eseuri cu cei care scriau singuri. Rezultatul, citat de Brad Stulberg, autor american care scrie despre performanță și reziliență, a fost o scădere de 47% a conectivității cerebrale la utilizatorii de ChatGPT, alături de o rată de peste 80% dintre ei care nu puteau cita nimic din textul pe care tocmai îl „scriseseră”. Cercetătorii au numit acest fenomen datorie cognitivă (cognitive debt), ideea că eficiența câștigată acum prin externalizarea gândirii către o mașină se plătește mai târziu. Stulberg leagă acest fenomen de un alt articol al lui, pornit de la o copertă din The Atlantic intitulat „The Age of Reading Is Over” (Epoca lecturii s-a încheiat), care arată că 51% dintre adulții americani nu citesc nicio carte pe an și că lectura a scăzut cu 43% în ultimii 20 de ani. Cititul unei cărți, spune Stulberg, cere ceva ce lipsește tot mai mult din defilarea pe rețelele sociale sau din delegarea gândirii către inteligența artificială, anume să rămâi cu o singură idee, într-un singur loc, pentru o perioadă lungă de timp. E un antrenament mai bun pentru minte decât o conversație cu un chatbot.

Cum previi Alzheimer-ul

Din tot ce am citit pentru acest articol, am rămas cu câteva direcții pe care le putem urma, indiferent de vârstă. Poți să-ți construiești o rutină cronometrată, cum a avut Ron Brawer cu integrama lui, ca să ai un punct de reper pentru propria memorie. Poți trata sănătatea inimii, somnul și prieteniile ca parte din sănătatea creierului, pentru că acestea sunt, potrivit cercetărilor citate mai sus, pârghiile cele mai puternice pentru reducerea riscului, iar mecanismul glimfatic descris mai sus arată concret de ce somnul profund contează atât de mult. Poți avea grijă la fibre și la igiena orală, două obiceiuri banale legate, se pare, de un mecanism biologic mult mai serios decât părea la prima vedere. Poți discuta deschis orice simptom legat de menopauză cu medicul tău, pentru că datele despre estrogen și Alzheimer sunt încă parțiale, dar deja suficient de solide cât să merite o conversație. Poți lua în calcul un test genetic APOE, mai ales dacă ai istoric de Alzheimer în familie, și poți discuta rezultatul cu un specialist înainte să tragi singur/ă concluzii.

Dar poți alege, cât de des se poate, o carte în locul unei conversații cu un chatbot, pentru că exercițiul de a sta cu o singură idee, într-un singur loc, pentru mult timp, rămâne unul dintre cele mai bune antrenamente pentru o minte care îmbătrânește bine.

Mai multe articole de la rubrica Healthspan puteți citi aici.